Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iran: Bruxelles activează mecanismul de protejare a companiilor europene

presedintele_francez_emmanuel_macron_la_summitul_de_la_sofia_17_mai_2018.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron la summitul de la Sofia, 17 mai 2018
Presedintele francez Emmanuel Macron la summitul de la Sofia, 17 mai 2018
Image source: 
twitter.com/emmanuelmacron

Comisia Europeană activează mecanismul prin care societăţile europene sunt protejate de sancţiuni de tipul celor anunţate de Statele Unite împotriva Iranului. Este vorba de o legislaţie creată în 1996 dar niciodată utilizată. Mecanismul a fost creat cu scopul de a contracara embargoul din Cuba. Regulamentul permite societăţilor şi tribunalelor europene să nu se supună sancţiunilor decise de state terţe. Banca Europenă de Investiţii a fost autorizată să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran.

Înainte de a aduce un răspuns concret la presiunea americană, provocarea liderilor europeni este de a-şi arăta unitatea, un factor indispensabil după cum a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: “Ceea ce avem nevoie este o unitate politică şi determinare. Ori suntem împreună ori nu suntem deloc”.

În privinţa relaţiilor comerciale, obiectivul este de a obţine excepţii permanente de la taxele vamale pe care Statele Unite doreşte să le impună exporturilor europene de oţel şi aluminiu. Washington condiţionează taxele de o mai mare deschidere a pieţei europene. Aici însă, cele 28 de state membre nu sunt toate de acord cu modalităţile prin care o deschidere ar putea avea loc.

Si totuşi, capriciosul preşedinte american, Donald Trump are şi merite, consideră Donald Tusk: “Europa ar trebui să îi mulţumească lui Donald Trump. Pentru că datorită lui am reuşit să ne debarasăm de orice iluzie. El ne-a făcut să realizăm că daca ai nevoie de o mână de ajutor, vei găsi una chiar la tine ».

Uniunea Europeană este exceptată până pe 31 mai de la plata taxelor vamale pentru oţel şi aluminiu.

Liderul francez susţine că lucrurile pot fi ameliorate dar pentru acest lucru este nevoie de ridicarea condiţiilor de timp ori tarifare americane.

Dacă o excepţie totală va fi efectiv acordată, europenii sunt dispuşi să discute cu preşedintele Donald Trump. Vizat este sectorul auto, unul strategic atât pentru Berlin cât şi pentru Washington. Spre exemplu, taxele europene asupra autoturismelor americane se ridică la 10% în timp ce Washington impune taxe de 25% pentru camioanele europene.

Europenii insistă că nu se pune problema relansării foarte impopularului TAFTA, marele acord comercial aflat într-un punct mort de când Donald Trump se află la şefia Casei Albe.

La cererea Statelor Unite, europenii se declară pregătiţi să aprofundeze relaţia în domeniul energetic. Sectorul a devenit strategic pentru Statele Unite care încearcă să concureze Rusia, principalul furnizor al UE, pe piaţa europeană. Există interesul de a ne diversifica sursele de aprovizionare, a precizat o sursă europeană citată de France Presse.

O eventuală reformă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului ar putea avea loc dinspre Bruxelles şi Washington “pentru a uniformiza regulile jocului”, mereu aduse în discuţie de Donald Trump.

Cancelara Angela Merkel este cea care a anunţat poziţia europeană privind ieşirea americană din acordul nuclear iranian: “acordul nu este perfect dar că el trebuie păstrat”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron spune că Europa doreşte menţinerea cadrului acordului încheiat în 2015, indiferent de deciziile americane. Iar aici a nunanţat că Europa nu va deveni aliatul Iranului împotriva Statelor Unite şi că interesul în Iran nu este unul comercial ci de a asigura stabilitatea în regiune:

"În ceea ce priveşte Iran, de la bun început Europa este unită în o dorinţă unanimă de a construi pacea şi stabilitatea în regiune. Dorim să păstrăm cadrul acordului semnat în 2015, oricare ar fi decizia americană, printr-un angajament politic şi ajutând companiile noastre să rămână în Iran. Apoi, vom îndemna toate părţile să continue negocierile cu privire la un acord mai larg, indispensabil. Acordul din 2015 are nevoie să fie completat cu un acord nuclear, după 2025, un acord cu privire la activităţile balistice şi prezenţa regională. Discuţiile au început deja, am discutat chiar eu cu preşedintele Hassan Rohani pe acest subiect. Există o unitate puternică între trei state în particular – Marea Britanie, Franţa şi Germania pe acest subiect.  Observăm că există şi o adevărată unitate europeană de a reaminti angajamentul nostru de a menţine suveranitatea strategică şi economică a Europei".

Cele 28 de state reunite la Sofia au decis să activeze mecanismul prin care societăţile europene sunt protejate de sancţiuni de tipul celor anunţate de Statele Unite împotriva Iranului. Este vorba de o legislaţie creată în 1996 dar niciodată utilizată. Mecanismul a fost creat cu scopul de a contracara embargoul din Cuba. Regulamentul permite societăţilor şi tribunalelor europene să nu se supună sancţiunilor decise de state terţe.  Banca Europenă de Investiţii a fost autorizată să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran.

Decizia de a rămâne sau nu în Iran revine societăţilor franceze, în funcţie de propriile interese, spunea joi dimineaţă preşedintele francez. O precizare venită în momentul în care grupul Total anunţă că ar putea abandona proiectul de exploatare a gazului pe fondul unei eventuale reintroduceri a sancţiunilor americane contra Teheranului.

Total a anunţat că nu mai poate continua proiectul început în Iran şi că îi va pune punct înainte de noiembrie 2018, dacă autorităţile americane nu îi va acorda o derogare, cu susţinerea responsabililor francezi şi europeni. Compania petrolieră franceză Total s-a asociat în 2016 cu un grup chinez şi cu societatea naţională iraniană de gaz pentru a dezvolta un imens câmp gazier, un contract de 2 miliarde de dolari pentru prima fază a şantierului. Dacă Total se va retrage, acordul prevede ca grupul chinez să preia participaţia franceză şi să continue proiectul. Total a investit în acest proiect, până acum, 100 de milioane de dolari.