Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nicolas Maduro, reales preşedinte în Venezuela în contextul unui absenteism record

maduro.jpg

Partizan al lui Nicolas Maduro în fata palatului prezidential, 20 mai 2018
Partizan al lui Nicolas Maduro în fata palatului prezidential, 20 mai 2018
Image source: 
REUTERS/Carlos Jasso

Nicolas Maduro a fost reales duminică preşedinte al Venezuelei. Cu 68% din voturi, liderul de la Caracas îşi surclasează principalul adversar care nu a reuşit să atragă decât 21% din buletinele de vot. Al treilea om al scrutinului nu a obţinut decât 10 procente. Votul din 20 mai a fost caracterizat de un absenteism record în Venezuela: nici măcar un alegător din doi nu s-a deplasat ca să voteze.

Henri Falcon, principalul challenger, contra-concurent al lui Maduro, a pierdut pariul. Și a şi anunţat că nu recunoaşte rezultatele şi cere un nou scrutin. Partizanii săi denunţă aş-zisele «puntos rojos », nişte corturi roşii, improvizate, instalate de partidul de guvernământ în punctele strategice. Contra unui vot în favoarea candidatului chavist, alegătorului i se promitea distribuirea unei prime sau a unei raţii alimentare. «Această practică se aseamănă cu o presiune politică şi a falsificat rezultatul. În plus, acest lucru echivalează cu a se juca cu foamea compatrioţilor noştri» a denunţat Falcon.

Până una alta însă, clasat al doilea, cu mai bine de 40 de puncte în spatele preşedintelui-candidat, el nu a reuşit să atragă nici voturile alegătorilor tradiţionali ai opoziţiei şi nici pe alegătorii chavişti decepţionaţi de Nicolas Maduro.

Pentru acesta din urmă, victoria – anunţată de luni de zile – este şi mai spectaculosă decât era prevăzută. În absenţa unei adevărate opoziţii, Maduro a putut trage sforile cum a vrut în timpul campaniei. Istoric prin diferenţa de scor între primul şi al doilea clasat, scrutinul de duminică va rămâne în anale şi prin rata absenteismului, inedit de mare. Oficial, au votat 48% din venezueleni dar cifrele neoficiale evocă mai degrabă o prezenţă de doar 30%. La precedentele prezidenţiale, participarea fusese de 80%.

Pe plan intern, Nicolas Maduro, 55 de ani, care se laudă déjà cu o «victorie istorică», îşi va putea aşadar continua politica de până acum. Populaţia locală nici nu se aşteaptă la vreo schimbare într-o ţară confruntată de luni de zile cu un haos economic şi securitar nemaivăzut.

Risc de izolare şi mai mare pe plan extern

Pe plan internaţional, în urma acestui scrutin contestat şi contestabil, Venezuela riscă să se izoleze şi mai mult. SUA, Uniunea europeană şi grupul de la Lima care regrupează 14 state latino-americane, au respins déjà rezultatul alegerilor din 20 mai. Reamintim că majoritatea responsabililor guvernamentali venezueleni sunt déjà vizaţi de sancţiuni internaţionale. Washington a ameninţat în plus că ar putea impune noi sancţiuni contra puterii de la Caracas. SUA, care cumpără o treime din petrolul venezuelean, ameninţă cu un embargou petrolier.

Maduro, care se prezintă drept «fiul» carismaticului Hugo Chavez, decedat în 2013, spune că este confruntat cu un complot imperialist condus de SUA şi de dreapta politică al căror obiectiv ar fi resursele petroliere venezuelene. Opozanţii lui Maduro spun că dimpotrivă, preşedintele-reales este singurul responsabil al ruinei economice cu care se confruntă Venezuela.

Lovită din plin de căderea preţului la ţiţei după 2014, resursă din care Venezuela îşi trage 96% din venituri, ţara duce lipsă de valută, lucru care a confruntat-o cu o gravă criză economică. Producţia de petrol nu a fost aşa de mică ca acum în ultimii 30 de ani, PIBul a scăzut cu 45% în 5 ani iar inflaţia a ajuns la 14.000%. Cu un salariu minim lunar se poate cumpăra un kilogram de lapte praf… Nu-i de mirare că în acest context, sute de mii de oameni au preferat să plece din ţară.

Nicolas Maduro, reales preşedinte în Venezuela în contextul unui absenteism record