Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: o politică ambiţioasă privind economia numerică

vivatech-accelerate-talent-connect_0.jpg

80.000 de vizitatori asteptati timp de trei zile la Salonul VivaTech de la Paris.
80.000 de vizitatori asteptati timp de trei zile la Salonul VivaTech de la Paris.
Image source: 
credit foto: site du salon VivaTech

Franţa are ambiţia de a deveni un model european în materie de economie numerică. Este ceea ce a afirmat preşedintele Emmanuel Macron joi 24 mai la inaugurarea Salonului “VivaTech” de la Paris dedicat noilor tehnologii. 1800 de expozanţi sunt prezenţi iar pînă sîmbătă sunt aşteptaţi 80 000 de vizitatori. Actuala ediţie a acestui salon are ca invitat special Africa.

Parisul a avut ca sursă de inspiraţie, în organizarea acestui eveniment, salonul mondial al tehnologiilor de la Las Vegas, din Statele Unite. Ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele Emmanuel Macron să afirme că exemplul american în materie de dezvoltare numerică este inacceptabil, întrucît factorul politic, în Statele Unite nu îşi asumă rolul de a impune nişte minime reguli într-un domeniu care tinde să devină haotic. Dar, a precizat şeful statului francez, nici modelul chinez, supus unui control excesiv, nu este convenabil. De unde concluzia că europenii au un cuvînt de spus în acest domeniu, pentru ca noile tehnologii să nu devină nici o junglă dar nici o fortăreaţă.

“Franţa este noua poartă a Europei, veniţi!” a spus Emmanuel Macron, un mesaj către investitorii şi creatorii de intreprinderi din industria numerică. “Franţa se schimbă cu o viteză nebună” a mai afirmat şeful statului francez precizînd că în ultimii trei ani activitatea numerică s-a triplat pe teritoriul Hexagonului.

Franţa înţelege în acelaşi timp să facă un gest în direcţia Africii pentru stimularea intreprinderilor inovante (de tip “start up”) de pe acest continent. 65 de milioane de euro sunt alocaţi în acest sens în favoarea Agenţiei franceze de dezvoltare care va participa la proiecte africane.

Emmanuel Macron a mai reuşit în aceste zile să obţină de la giganţii industriei numerice, invitaţi miercuri la un dineu la Palatul Elysée, o mai mare implicare în domeniul protecţiei sociale, al educaţiei şi al unor investiţii făcute în numele "bunăstării comune".

Societatea Uber s-a angajat să acorde asigurarea medicală gratuită celor 150 000 de şoferi şi cursieri pe care îi angajează în 21 de ţări, 35 000 fiind activi doar în Franţa.

Fundaţia Google va dona o sută de milioane de dolari în viitorii cinci ani pentru a sprijini proiecte cu caracter nelucrativ în Europa, Africa şi orientul Mijlociu. Facebook şi Booking au promis acordarea unor burse universităţilor franceze. IBM va crea 1400 de posturi în Franţa în sectorul inteligenţei artificiale. Agenţia France Presse difuzează o listă întreagă de astfel de iniţiative, care vin din partea multor societăţi: Deliveroo, IBM, OpenClassrooms, Stripe şi multe altele.

Mai, mai să credem că elanul acestor intreprinderi inovatoare va crea un veritabil paradis pe Pămînt în viitorii ani. În secolul al XIX-lea a funcţionat perfect o anumită iluzie tehnologică: mai precis, oamenii au crezut că ştiinţa şi tehnica, prin progresul lor, îl vor elibera pe om de povara muncii şi de umilinţele ei. Această iluzie s-a spulberat pe parcursul secolului al XX-lea, cînd ştiinţa şi tehnologia au fost deviate de la sensul lor umanist, pentru a servi ideologii toxice. Acest secol al XXI-lea pare să-şi regăsească însă un anumit gust pentru fantasmele eliberării omului prin progres tehnologic.

De ce nu, în definitiv, visele sunt bune, pînă la proba contrarie.