Summit G7 sau G6+1 în Canada?

Justin Trudeau ar putea deveni noul lider anti-Trump. Cel puţin aşa lasă să se înţeleagă corespondentul RFI în Québec.

Până acum, premierul canadian era numai zâmbet şi amabilităţi cu preşedintele american chiar dacă nu împărtăşea multe dintre valorile acestuia. De când însă Donald Trump a anunţat pe 31 mai că introduce imediat importante tarife vamale pentru aluminiumul şi oţelul importat din UE, Mexic şi Canada, tonul premierului canadian s-a schimbat radical faţă de principalul său parterner comercial.

Justin Trudeau a anunţat mai întâi peste 16 miliarde de dolari taxe pe diverse produse americane. Liderul de la Ottawa a denunţat apoi într-un interviu televizat «caracterul insultător al poziţiei americane». În fine, culmea culmilor, Trudeau a refuzat să meargă la Washington ca să regleze ultimele detalii ale noului acord de liber-schimb nord-american. În doar câteva zile, simpaticul şi liniştititul premier Trudeau a devenit un lider ofensiv, gata să ţină piept puterii americane. Cum notează RFI, «sommet-ul G7 i-ar putea oferi ocazia să preia conducerea unui front unit anti-taxe».

Întâlnirea la vârf de la Malbaie are drept obiectiv oficial combaterea inegalităţilor bărbaţi-femei, reducerea cantităților de deşee de plastic din oceane şi educația fetelor din ţările sărace. Teme deci foarte consensuale. Problema este că pe agendă apar şi o serie de chestiuni sensibile ce-ar putea provoca divergenţe cu Donald Trump. Un preşedinte care s-a retras din Acordul de la Paris privind clima, apoi a ieşit şi din acordul nuclear iranian – în care europenii vor să rămână - şi a fragilizat situaţia din Orientul apropiat mutând ambasada americană la Ierusalim. În fine, în privinţa recentelor tarife vamale impuse aliaţilor săi, Trump va rămâne inflexibil.

În acest context şi cu doar 48 de ore înaintea summitului G7, Justin Trudeau l-a primit miercuri la Ottawa pe Emmanuel Macron. Preşedintele francez şi gazda sa au profitat de ocazie pentru a se pronunţa în favoarea unui «multilateralism puternic, responsabil şi transparent». Aliaţii francofoni ar putea deci crea cu alţii, şi în particular cu Germania şi Italia, un front comun pentru a-i ţine piept americanului. Uniunea europeană a decis dealtfel şi ea să impună SUA noi taxe vamale în valoare de 3 miliarde de dolari.

Riscul este deci ca grupul celor 7 «mai mari ai lumii» să nu se pună de acord în privinţa unui comunicat final comun şi să se semneze doar un comunicat G6, fără SUA. Analiştii notează însă că Marea Britanie şi Japonia, deocamdată scutite de noile taxe pe aluminiu şi oţel şi aliaţi militari fideli ai Washingtonului, ar putea refuza un asemenea afront cu americanii. Caz în care reuniunea de la Malbaie ar urma să se termine cu un simplu comunicat al gazdelor canadiene. Nu ar fi pentru prima dată în «era Trump» că semnătura SUA nu apare în josul unei pagini. Anul trecut, la precedentul summit G7 din Italia, Trump a refuzat să parafeze declaraţia finală pe motiv că se referea la Acordul de la Paris privind clima. Săptămâna trecută, la OCDE – Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică – Washington a refuzat să semneze declaraţia finală pe motiv că negocierile multilaterale sunt ineficiente.

În fine să mai notăm că dacă orăşelul La Malbaie unde are loc somme-ul este ultrasecurizat şi închis circulaţiei, centrul oraşului Québec aflat la 150 de kilometri distanţă se pregăteşte să primească un număr nedefinit de manifestanţi anti-G7. Motiv pentru care şcolile şi creşele din centrul oraşului sunt închise joi şi vineri iar 10.000 de funcţionari au primit şi ei liber două zile.