Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Proiectul de lege contra « fake news », dezbătut în Parlamentul francez

parlement.jpg

Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

Parlamentarii francezi dezbat începând de azi proiectul de lege privind combaterea «fake news», a informaţiilor false care se răspândesc mai ales pe reţelele de socializare. Obiectivul este de a evita ca aceste false ştiri să destabilizeze viaţa politică franceză.

În fapt, deputaţii francezi au în faţa lor nu unul ci două texte, două propuneri de lege venite de la grupul majoritar LREM – La République En Marche – partidul prezidenţial. Ambele sunt dealtfel dorite direct de Emmanuel Macron, un şef de stat care a fost el însuşi victima unor «fake news» în timpul campaniei pentru prezidenţialele de anul trecut. Viaţa sa privată a fost atacată şi s-a vehiculat faptul că ar avea un cont ascuns în Bahamas. Această din urmă ştire falsă a fost evocată de extremista de dreapta Marine Le Pen în cursul dezbaterii televizate dintre cele două tururi de scrutin şi apoi a fost distribuită de sute de mii de ori pe reţelele de socializare.

Nu-i deci de mirare că tabăra prezidenţială este cea mai mobilizată contra informaţiilor false care otrăvesc viaţa politică franceză şi nu numai. Să nu uităm că nu doar scrutinul prezidenţial francez a fost perturbat de «fake news» ci şi prezidenţialele americane din 2016 şi campania pentru Brexit.

Cele două propuneri de lege contra «manipulării informaţiei» cum au fost ele oficial botezate, urmăresc, de exemplu, să-i permită unui candidat sau partid politic să apeleze la un judecător pentru a pune capăt difuzării unor «informaţii false» în cele trei luni care preced un scrutin naţional. Respectivul judecător va putea într-un răstimp de 48 de ore să ceară retragerea informaţiei cu pricina sau blocarea conţinutului ilicit de către cei care o distribuie – reţelele sau furnizorii de acces la internet. În acest caz, toate conţinuturile ar fi vizate, chiar şi cele care nu au legătură cu dezbaterea electorală. Sunt exceptate doar articolele satirice sau de parodie.

În comisia parlamentară, deputaţii au definit «informaţia falsă» ca fiind «orice alegaţie sau imputare a unui fapt lipsită de elemente verificabile de natură să o facă credibilă». Pentru a-i proteja pe jurnalişti, procedura de apelare la un judecător evocată mai înainte va fi limitată doar la «cazurile în care s-a stabilit că difuzarea de informaţii false s-a făcut de rea-credinţă».

În fine, textele prezentate spre dezbatere în Parlamentul francez prevăd de asemenea să oblige platformele tip Facebook sau YouTube să fie mai transparente, să precizeze de exemplu cine a sponzorizat un anumit conţinut sau informaţie şi cu ce sumă. Puteri sporite sunt date şi Consiliului superior al audiovizualului. CSA, jandarmul difuziunii radio-televizate, ar putea de exemplu să suspende, sau pur şi simplu să interzică difuzarea unor emisiuni televizate «controlate de un stat străin sau influenţate de acest stat» şi care ar putea periclita interesele fundamentale ale naţiunii. Fără a fi nominalizate clar, sunt vizate canalul de televiziune Russia Today şi situl Sputnik. În trecut, Emmanuel Macron a acuzat déjà cele două entităţi că acţionează pentru Kremlin ca nişte «organe de influenţă şi de propagandă mincinoasă».

Dezbaterile din Parlament în jurul acestor două propuneri se anunţă aprige, aprinse, ba chiar agitate. S-au depus peste 200 de amendamente. Unii critică definiţia neclară a «informaţiei false» şi văd un atac la adresa libertăţii presei – este cazul sindicatului naţional al jurnaliştilor. Alţii estimează că există déjà prevederi legale care să combată calomnia dar că ele nu sunt suficent de bine folosite de justiţie. Juriştii spun de exemplu că în dreptul francez există legea din 1881 care precizează că defăimarea este un delict iar difuzarea de informaţii false este reprimată. Codul electoral pedepseşte şi el cu un an închisoare şi 15.000 euro amendă pe cei care difuzează «ştiri false, zvonuri calomnioase sau alte manevre frauduloase în scopul de a deturna sufragiile». Asociaţia «Reporteri fără frontiere» pune în gardă contra unor soluţii care ar putea fi «inoperante sau contraproductive».

În sfârşit, aleşii opoziţiei sunt şi ei scandalizaţi. Extremiştii de dreapta ai lui Marine Le Pen şi stângiştii lui Jean-Luc Mélenchon din «Franţa nesupusă» denunţă nu doar un «text liberticid» dar şi inutil. Conservatorii din LR califică propunerile legislative drept «aberante, ce riscă să ducă la cenzură şi la o judiciarizare a luptei politice». Liderul deputaţilor majoritari încearcă evident să minimalizeze criticile şi estimează că «e întotdeauna de bon ton să prezinţi o măsură de igienă democratică drept o măsură de restricţie democratică».

 
Vasile Damian despre proiectul de lege împotriva știrilor false