Vasul Aquarius: tensiuni diplomatice între Franţa şi Italia

Emmanuel Macron, după o lungă tăcere şi mai ales după ce a aflat că Spania acceptă să primească vasul Aquarius, a folosit marţi un ton pe cât de dur pe atât de neobişnuit, ca să nu spunem nediplomatic, vizavi de vecinii italieni. Șeful statului a denunţat «o formă de cinism şi de iresponsabilitate a guvernului italian». O critică ce venea după ce Italia refuzase să primească într-unul din porturile sale vasul Aquarius şi cei 629 de migranţi de la bordul său. Emmanuel Macron a reamintit principiile dreptului maritim care prevăd ca în caz de dificultate, vasul să fie primit pe coasta cea mai apropiată. În paralel, în faţa parlamentului francez, premierul Edouard Philippe a denunţat la rândul său «nerespectarea de către Roma a obligaţiilor sale».

Pe scurt, Parisul este convins că noul ministru italian de interne – şi liderul Ligii – Matteo Salvini, devenit noul om forte după alegerile legislative şi formarea noului guvern de la Roma, va căuta să multiplice acest tip de provocări vizavi de Europa.

Totodată însă, faptul că Franţa a reacţionat târziu şi nu a acceptat nici ea acostarea acestui vas – în ciuda unei mişcări de poker făcută marţi de naţionaliştii corsicani – a provocat valuri la Paris, inclusiv în rândul majorităţii parlamentare. Mai mulţi membri ai partidului prezidenţial LREM au regretat tăcerea executivului şi au reamintit traditia Franţei de a primi refugiaţi şi migranţi.

Franţa nu a primit decât 640 din cei 9.800 de migranţi pe care a promis că-i va lua din Italia

Revenind la conflictul diplomatic franco-italian, Salvini a replicat încă de miercuri dimineaţă cerând Franţei «să treacă de la vorbe la fapte şi să dea dovadă de generozitate». Extremistul de dreapta a reamintit că Franţa a promis că va accepta peste 9.800 dintre migranţii sosiţi în Italia în ultimii ani dar că nu a primit decât 640. Potrivit corespondentului ziarului Le Monde la Roma, «iritarea autorităţilor italiene faţă de declaraţiile franceze sunt împărtăşite de imensa majoritate a opiniei publice». Chiar pe acest argument s-au bazat politicienii italieni ca să tensioneze şi mai mult relaţiile cu Parisul. În urma declaraţiei lui Macron, Giuseppe Conte, şeful guvernului italian a estimat că ţara sa «nu are de primit lecţii ipocrite de la Franţa care întoarce spatele de cum vine vorba de imigranţi». De partea sa, ministrul italian de externe Enzo Moavero a declarat că «criticile Franţei sunt inacceptabile» şi l-a convocat pe ambasadorul Franţei.

Omologul lui Moavero, adică şeful diplomaţiei franceze, a publicat apoi un comunicat în care spune că Franţa este deschisă dialogului şi cooperării cu Roma în domeniul imigraţiei. «Suntem perfect conştienţi de ce înseamnă presiunea migratorie pentru Italia şi eforturile pe care ţara le face» mai scrie Quai d’Orsay.

Să reamintim pe final că Franţa a primit anul trecut circa 32.000 de migranţi din 100.000 de cereri în timp ce Italia a primit în ultimii 5 ani aproape 700.000 de migranţi şi refugiaţi.

Precizăm că printre cei 629 de migranţi de la bordul lui Aquarius, se află printre alţii 7 femei însărcinate, 11 copilaşi şi 123 de minori izolaţi, adică fără părinţi.

Uniunea Europeană demonstrează din nou că nu are o soluţie politică coerentă în dosarul migranţilor…

Asociaţia europeană de salvare în mare, SOS Méditéranée – cea care administrează, împreună cu Medici fără frontiere, vasul Aquarius, un soi de «ambulanţă a mării» care îi salvează pe migranţi în largul coastelor libiene – a cerut Europei să găsească o soluţie pentru a salva vieţi omeneşti. «Toate statele europene sunt implicate şi responsabile» a estimat Sophie Beau, directoarea SOS Méditéranée. În opinia ei, «inacţiunea Europei este criminală».

Fără îndoială că problema migranţilor şi atitudinea Italiei care a refuzat acest vas se vor impune pe agenda viitorului Consiliu european de la sfârşitul lunii. În lipsa unui răspuns european coerent şi eficient, trei ani după exodul refugiaţilor sirieni, acest nou dosar riscă să dea naştere la soluţii radicale. Potrivit ziarului Le Figaro, «săptămâna trecută déjà mai mulţi miniştri de interne au evocat teama lor numărul unu, implozia spaţiului Schengen, cu alte cuvinte reintroducerea controalelor la frontierele naţionale».