Columbia: un nou preşedinte care contestă acordul de pace cu guerilla maoistă

Șefii guerillei declară că vor să continue dialogul cu guvernul de la Bogota, în ciuda faptului că noul preşedinte doreşte „revizuirea” acordului. Reamintim că pacea a fost negociată timp de mulţi ani, cu intermediari şi mediatori, după ce guerillele comuniste şi maoiste s-au opus timp ce 50 de ani puterii centrale. Un război care a provocat moartea a 260 000 de persoane, în timp ce 83 000 sunt date dispărute. Acest conflict etalat pe jumătate de secol a mai provocat deplasarea a peste şapte milioane patru sute de mii de columbieni.

La ora semnării sale, acordul a fost salutat de comunitatea internaţională iar preşedintele de atunci al Columbiei, Juan Manuel Santos a primit premiul Nobel pentru pace în 2016. Noul preşedinte Ivan Duque consideră însă că unele prevederi ale acordului sunt prea „laxiste”. Drepturile victimelor, spune el, nu sunt respectate, iar unele ajutoare financiare acordate în vederea reconvertirii la viaţa civilă a unor foşti membri ai guerillei ţin de o complezenţă suspectă. Nu este normal, mai afirmă noul preşedinte, ca foşti luptători condamnaţi pentru încălcarea drepturilor omului să ocupe în prezent locuri în Parlament.

Cum diversele grupuri de guerillă s-au finanţat cu traficul de droguri, prin respectivul acord aceste delicte au fost oarecum „uitate”. Ivan Duque nu agrează însă această amnistiere generală, iar pentru unii foşti luptători consemnaţi la domiciliu el cere pur şi simplu încarcerarea.  

Victoria acestui reprezentat al „dreptei dure” la prezidenţialele columbiene riscă să frîneze şi punerea în aplicare a unor programe de inserţie socială a foştilor combatanţi. Un proiect de redistribuire a unor terenuri arabile figura în acord, dar pînă acum el nu a fost pus în aplicare. Există deci în prezent percolul ca unii „guerilleros” să intre în dizidenţă. În jur de o mie de foşti rebeli au pus de altfel din nou mîna pe arme şi se agită în regiunile care oricum au fost greu de controlat de puterea centrală.

Dreapta columbiană se teme de fapt că idei emanînd de la foşti lideri sud-americani precum Fidel Castro sau Hugo Chavez s-ar putea infiltra în Columbia, purtate de miile de foşti guerilleros aflaţi în libertate. Columbia mai este confruntată şi cu o altă problemă, un milion de refugiaţi care au fugit de socialismul impus cu forţa în Venezuela de Nicolas Maduro.

Lipsit de experienţă politică, noul preşedinte columbian aduce cu el şi umbra unor incertitudini, iar riscul cel mai grav este, după cum scrie Le Monde, ca guerilla FARC să renască din propria sa cenuşă.