SUA se retrag din Consiliul ONU pentru Drepturile omului

Nikki Haley, ambasadoare americană pe lângă ONU, flutura déjà de un an şi jumătate ameninţarea cu retragerea din Consiliul ONU pentru Drepturile omului. Ieşirea nu e deci o mare surpriză, ea s-a concretizat chiar dacă, spune înalta diplomată, «asta nu înseamnă deloc că SUA îşi retrag angajamentele în favoarea drepturilor omului.»

Nikki Haley criticase de mai multe ori parţialitatea acestui Consiliu pe care marţi seara, împreună cu secretarul de stat american Mike Pompeo, l-a descris drept «ipocrit, egoist şi sursă de jenă pentru Statele unite.» In realitate, poziţia Consiliului faţă de Israel a fost picătura care a umplut paharul. «Consiliul ONU pentru Drepturile omului a adoptat 5 rezoluţii contra Israelului, mai multe decât au fost votate contra Iranului, Coreii de Nord şi Siriei laolaltă» spune Haley. O declaraţie «curajoasă» salutată deîndată de premierul israelian Beniamin Netaniahu. De partea sa, ziarul Le Monde notează că «această reacţie entuziastă de la Ierusalim întăreşte impresia că SUA se aliniază pe poziţiile guvernului israelian, după ce Washington şi-a mutat ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.»

Ambasadoarea americană a mai criticat vehement marţi seara Consiliul ONU pentru Drepturile omului estimând că este «o adunătură de parti-pris-uri politice.» Haley s-a arătat revoltată că din instanţă fac parte ţări precum Venezuela, China, Cuba, Egiptul şi Iranul dar a uitat să citeze Arabia saudită şi Emiratele arabe unite.

Si ONG-urile care se ocupă de drepturile omului au denunţat sistematic un consiliu contestabil câtă vreme primeşte în sânul său state autoritare. Totodată însă, asociaţiile recunosc rolul pozitiv jucat de consiliu în deschiderea unor anchete privind încălcarea drepturilor omului în Siria, Yemen, Birmania sau Burundi.

SUA criticate vehement de ONU din cauza situaţiei copiilor despărţiţi de părinţii migranţi

In acelaşi timp, observatorii remarcă faptul că retragerea americanilor din Consiliul ONU pentru Drepturile omului survine a doua zi după criticile virulente emise de secretarul general ONU Antonio Guterres contra politicii de «toleranţă zero» promovată de administraţia Trump vizavi de imigranţii clandestini. Politică ce a provocat o aprigă controversă după ce s-a aflat că mii de copii de migranţi au fost separaţi de părinţii lor în aşteptarea verdictului.

Retragerea SUA din această instanţă – din care a mai lipsit pe vremea preşedintelui George W. Bush - nu este decât un pas suplimentar făcut de Washington pe calea unilateralismului şi a izolaţionismului. De când a fost ales preşedinte, Donald Trump a adoptat o poziţie sfidătoare faţă de toate organizaţiile internaţionale şi a ieşit déjà din Acordul de liber-schimb transpacific, din Acordul de la Paris privind clima, din cel privind sectorul nuclear iranian, din Pactul mondial ONU privind migraţia şi din Unesco, aceasta din urmă fiind şi ea acuzată că este «anti-israeliană».

Decizia SUA de a se retrage din Consiliul ONU pentru Drepturile omului a provocat o serie de reacţii. Antonio Guterres a deplâns faptul că americanii se retrag amintind că «Consiliul ONU al Drepturilor omului a jucat un rol foarte important în promovara şi protecţia drepturilor omului în lume.» ONGul Human Rights Watch a estimat de partea sa că astfel «SUA se pun în marginea iniţiativelor mondiale cruciale pentru a apăra drepturile omului». În fine, François Delattre, reprezentantul francez la ONU a estimat că această decizie a Washingtonului «nu este un semnal bun în momentul în care drepturile omului sunt puse masiv la grea încercare.» Diplomatul francez a ţinut să mai reamintească faptul că «anul acesta se împlinesc 70 de ani de la redactarea Declaraţiei drepturilor omului, o declaraţie scrisă împreună de două personalităţi franceze şi americane, René Cassin, respectiv Eleanor Roosvelt.»