Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria criminalizează ajutorarea migranţilor

orban.jpg

Premierul Ungariei Viktor Orban, pe 19 iunie 2017, la Varsovia, în Polonia
Premierul Ungariei Viktor Orban, pe 19 iunie 2017, la Varsovia, în Polonia
Image source: 
Wojtek Radwanski/AFP

La Budapesta are loc astăzi un mini-summit al statelor central-europene. Premierul Ungariei, Viktor Orban, şi-a invitat colegii din grupul de la Visegrad – Polonia, Slovacia şi Cehia – plus premierul Austriei, conservatorul Sebastian Kurz, aliat cu extrema dreaptă. Pe agenda acestei întâlniri excepţionale, un singur subiect : protecţia frontierelor externe şi măsurile pentru a combate imigraţia ilegală. Duminică, alte 10 state europene – printre care Franţa şi Germania - se vor reuni şi ele de urgenţă la Bruxelles pentru a dezbate şi ele chestiunea imigraţiei. În acest context, parlamentul de la Budapesta a adoptat miercuri, de ziua mondială a refugiaţilor, un ansamblu de legi reunite sub titlul «Stop Soros».

Ansamblul legislativ «Stop Soros» - cu referire la miliardarul american de origine maghiară George Soros - a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare. Practic 90% dintre parlamentari l-au votat, 160 de deputaţi au fost pentru, doar 18 contra. Vocilor partidului Fidesz al premierului Orban li s-au adăugat cele ale extremei drepte din Jobbik.

Noile legi criminalizează ajutorul adus migranţilor. Orice persoană sau asociaţie care ajută o persoană intrată ilegal în Ungaria dintr-o ţară non-Schengen riscă până la un an închisoare, cu excepţia cazului în care viaţa respectivului migrant este în pericol. Unei persoane bănuite că-i ajută pe azilanţi i se poate interzice să se apropie la mai puţin de 8 kilometri de graniţele Ungariei. În fine, noua lege le interzice persoanelor fără adăpost să petreacă noaptea în spaţiile publice.

Parlamentul de la Budapesta a adoptat şi o modificare a Constituţiei. De acum încolo, «nicio instanţă nu mai poate influenţa componenţa populaţiei maghiare.» Cu alte cuvinte, pe viitor orice impunere de cote de migranţi din partea Uniunii europene va fi neconstituţională. «Aşa ne întărim suveranitatea ţării. Prin această modificare a Constituţiei, interzicem populaţiilor străine să se stabilească în Ungaria» a apreciat pe un ton satisfăcut guvernul maghiar. În plus, Constituţia Ungariei obligă de acum încolo orice instituţie de stat «să apere cultura creştină.»

Cum era de aşteptat, mai multe ONG-uri au denunţat noul «atac» contra libertăţilor publice din Ungaria. Amnesty International promite astfel că «va rezista contra acestui val de intoleranţă instituţională contra refugiaţilor şi azilanţilor.» Unicef-ul s-a declarat şi el «profund preocupat» de noua legislaţie în timp ce Înaltul comisariat ONU pentru refugiaţi chemase încă de luna trecută Budapesta să-şi retragă controversatul pachet legislativ. Consiliul Europei şi OSCE – Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa denunţaseră şi ele aceste proiecte de lege drept «arbitrare şi contrare regulilor europene.»

Guvernul Orban se aşteaptă la o procedură din partea Comisiei europene contra acestor texte legislative pe care ziarul Le Monde le descrie ca făcând parte dintr-o «politică liberticidă instaurată începând cu 2015.» Liderul de la Budapesta se simte însă îndreptăţit să facă aproape ce vrea. Toate legile adoptate acum fuseseră anunţate şi promise de Viktor Orban încă din februarie, adică cu două luni înainte să fie reales triumfal pentru un al treilea mandat.

De notat în încheiere că în 2017 Ungaria a primit circa 3.400 de cereri de azil contra 30.000 cu un an mai înainte. În primă instanţă, Budapesta nu a acordat anul trecut azil decât la 105 persoane.