Summit Trump-Putin: o întâlnire pe fond de suspiciuni

Vladimir Putin şi Donald Trump nu s-au văzut niciodată până acum în cadrul unui summit bilateral. Preşedinţii rus şi american au avut ocazia să discute doar de două ori în marginea unor întâlniri internaţionale, ultima oară în noiembrie anul trecut în Vietnam.

Imediat după ce a fost făcută publică viitoarea sa întâlnire cu Vladimir Putin, Donald Trump a postat pe reţeaua Twitter următorul mesaj : «Rusia continuă să spună că nu a avut niciun amestec în alegerile noastre». Cu alte cuvinte, liderul de la Casa albă tinde să dea crezare versiunii Kremlinului, notează corespondenta RFI la Washington. Asta în contextul în care ancheta procurorului Robert Mueller continuă şi 13 ruşi au fost déjà inculpaţi de justiţia americană pentru tentativa lor de ingerinţă în procesul electoral american, un grup de alţi ruşi fiind expulzat.

Cum era de aşteptat, reacţia opoziţiei din Congresul american a fost dură. Să-l ascultăm pe senatorul democrat Richard Blumenthal: «Ruşii continuă să se amestece în procesul nostru democratic, continuă să ne atace în domeniul informatic. Ruşii sunt un adversar foarte ostil şi deci preşedintele ar trebui să condamne aceste interferenţe ruseşti în alegeri şi să declare că vrea să ne protejeze maşina electorală şi mediile de socializare on-line contra acestor atacuri» spune alesul american.

De când a fost ales preşedinte al SUA – ba chiar şi în timpul campaniei electorale -  Donald Trump a tot spus că vrea să întărească relaţia cu ruşii. «O dorinţă de deschidere ce contrastea cu climatul rece care domnea în timpul predecesorilor săi dar şi cu tradiţionala mefienţă din partea partidului republican» notează ziarul Le Monde. Declaraţiile liderului de la Casa albă sunt însă în contradicţie cu faptele de pe teren: niciodată Moscova nu a suferit ca acum atâtea sancţiuni americane.

Trebuie spus că în afara de spinoasa – pentru Trump – chestiune a ingerinţei în alegeri, relaţia bilaterală este perturbată şi de alte divergenţe. Ruşii spre exemplu nu uită că americanii au atacat de două ori regimul sirian – în 2017 şi anul acesta – în semn de represalii după nişte bombardamente chimice puse de occidentali pe seama regimului de la Damasc.

Tot la capitolul neînţelegeri ruso-americane figurează şi autorizaţia dată de Donald Trump de a vinde arme letale Ucrainei, ţară în care separatişii pro-ruşi continuă să semene zâzanie în est.

In fine, în luna martie, în urma tentativei de o otrăvire a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul unit, preşedintele SUA, de comun acord şi în concertare cu aliaţii săi europeni, a decis să expulzeze zeci de ruşi, presupuşi diplomaţi în post în America.

Tot atâtea dosare fierbinţi care l-au făcut pe Putin să declare miercuri că «relaţiile ruso-americane nu sunt în cea mai bună formă. Cum am mai spus-o însă, acest lucru se datorează în mare parte unei lupte interne crâncene ce se duce  în SUA. Rusia nu a căutat niciodată confruntarea».

In aşteptarea deznodământului acestui prim summit ruso-american de când a ajuns Donald Trump la Casa albă, să mai spunem că întâlnirea de la Helsinki din 16 iulie se va desfăşura astfel: un tête-à-tête, un dejun de lucru, o conferinţă de presă comună şi o declaraţie comună.