Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


100 pentru Centenar: Români recompensaţi în Paris

gala_100_pentru_Centenar_29_iunie_2018_ambasada_romaniei_din_paris

Gala 100 pentru Centenar, 29 iunie 2018, Ambasada României din Paris
Gala 100 pentru Centenar, 29 iunie 2018, Ambasada României din Paris
Image source: 
www.mprp.gov.ro

Un profesor universitar de artă dramatică, regizor de teatru şi actor, un doctor în neuroştiinţă, biograful lui Dinu Lipatti, un reputat avocat în domeniul afacerilor, un cercetător, o campioană mondială la nataţie şi unul la canotaj, un cercetător în domeniul aerospaţial, o pianistă şi creatoarea unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Cu toţii sunt născuţi în România dar au trăit aproape întreaga lor viaţă în Franţa, cu mici excepţii. 10 români cu activități deosebite, promotori ai valorilor și identității românești au fost premiaţi în cadrul galei “100 pentru Centenar”, la Ambasada României din Paris în cadrul unui eveniment al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Cristina Teacă a stat de vorbă cu o parte dintre premianţi.

Roxana Mărăcineanu este născută la Bucureşti iar la vârsta de 9 ani a ajuns în Franţa la bordul vasului “Libertatea”. Se întâmpla în anul 1984.  Părinţii au cerut azil politic. Ïşi aminteşte că în primele nopţi au dormit cu toţii – ea, părinţii şi fratele ei, într-un Renault 16.  « Pentru noi nu era nimic trist, era o aventură amuzantă”, îşi aminteşte ea. Ïn 1998 a devenit prima campioană mondială din istoria nataţiei franceze. Un an mai târziu a cucerit titlul european, iar în 2000 medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Sydney – pentru înot, 200 metri spate. Aurul a fost câştigat atunci de românca Diana Mocanu. Nu i-a părut rău că a pierdut aurul ci din contră – că a auzit imnul românesc cât a fost pe podium. În prezent învaţă pe alţii să înoate şi ajută imigranţii să se integreze în Franţa:

“În prezent locuiesc la Clamart, în apropiere de Paris. Ïnvăţ să înoate copiii mici în timpul vacanţelor şcolare. De un an am iniţiat un program de reîntoarcere la origini fiindcă aş vrea să colaborăm cu românii din Paris, să creem o legătură între noi cei care suntem aici. Am descoperit că mulţi imigranţi se află în localitatea în care locuiesc. Mulţi vin din România ori din Moldova.  Pentru mine e o mare plăcere să îi întâlnesc, să vorbim despre ţară, să îmi vorbească despre ei, să le ascult accentele  lor diferite căci ei sunt adevăraţii români, eu am plecat din ţară de mică şi doar limba o mai cultiv. Dar sunt bucuroasă că pot să am limba căci ea este o pasarelă spre cultura pe care nu am avut-o. Sunt sensibilă la faptul că mulţi bărbaţi vin să lucreze în Franţa iar familiile sunt în România cu copiii şi îşi văd tatăl o dată pe an. Este foarte dificil pentru că este practic povestea mea. Când am avut ocazia am optat să ajut famiile rămase în ţară. Regret că nu se mai primesc în Franţa imigranţi aşa cum se primea când am ajuns noi. Totodată, puterea politică pare că este descurajată de numărul mare de migranţi dar în domeniul acesta cred că numărul nu contează pentru că sunt destui francezi şi destui locuitori în ţara asta care am putea să facem fiecare ceva. Încă nu am propus nimănui să iau unul acasa dar mai ştii, dată fiind situaţia actuală?!”

Florin Păun este director la Centrul Naţional de Cercetare Aerospaţială din Franţa. Când nu este la Centru, vorbeşte studenţilor francezi despre inovaţie:

“Inovaţia este procesul care face ca o idee să devină realitate în viaţa de zi cu zi. Este procesul de a aduce valoare asupra unei creaţii. În tot cursul meu repetam pe diverse căi mesajul de a crea valoare în viaţa noastră. Un student m-a întrebat de ce. Vă spun cinstit că am rămas stupefiat. Atunci i-am spus că probabil a crea valoare este sensul vieţii. Si faptul că trebuie să colaborăm pentru a o realiza. El mi-a răspuns că sensul vieţii este să fim fericiţi. I-am răspuns că nu vei fi niciodată mai fericit decât în momentul în care vei împărţi ceva pe care l-ai creat tu, construind valoare”.

Mihaela Bustuchină-Vlaicu este doctor în neuroştiinţă. Lucrează la Institutul pentru Creier şi Măduva Spinării din Paris, unde, împreună cu geneticienii de aici a descoperit o nouă genă responsabilă de epilepsie. Este membru al societăţii franceze de Neurologie şi membru al Comitetului ştiinţific pentru pentru studii privind epilepsia:

"Am avut o perioadă în ţară în care toată lumea îmi spunea să nu fac neurologie pentru că nu sunt medicamente. Iar acum sunt fericită pentru că sunt atât de multe lucruri exacte care se descoperă.

Dacă vi s-ar oferi să lucraţi în domeniul cercetării în România, aţi accepta?

Este posibil. Am văzut recent ce se face la Timişoara, la Bucureşti. Am impresia că la ora actuală suntem pe drumul cel bun cu laboratoarele de genetică şi cercetarea în general. Nu exclud o colaborare, viaţa mea profesioanlă este în Franţa dar îmi doresc să mă apropii de tinerii români pentru a colabora în domeniul cercetării, a medicinei şi a neurologiei în special. Aş aduce fonduri pentru că şi în Franţa cercetarea înseamnă foarte mulţi bani. Si aici sunt dificultăţi. Aş putea aduce şi experinţa mea de 30 de ani de medic, neurolog şi cercetare.

Dana Gruia Dufaut a plecat din România în Franţa în 1977, la vârsta de 17 ani. Nu s-a mai întors în ţara natală până în 1991. Aici a înfiinţat ulterior un cabinet de avocatură – unul dintre primele cabinete francofone specializate în dreptul afacerilor în România.  A furnizat consiliere jurídică şi a realizat studii de dezvoltare strategică pentru marile fabrici româneşti scoase la privatizare. În sens invers, a consiliat unele dintre cele mai importante societăţi franceze pentru a putea intra pe piaţa românească. Anul acesta a fost decorată cu cea mai înaltă distincţie franceză – medalia Legiunii de Onoare în rang de Cavaler:

“Eu de fapt sunt o repatriată. Trăiam în Franţa şi m-am întors în România după ’90. Când mulţi plecau din România.  Eu am găsit că puteam să duc acolo ce am învăţat eu în Franţa. Cred că generaţia care trăieşte acum în Franţa, dacă vor găsi în România oportunitatea de a se dezvolta în domeniul profesional cred că se vor întoarce şi ei. Poate ar trebui să îi mai lăsăm să se maturizeze.  Eu m-am întors după ce mi-am făcut studiile în Franţa, eram deja avocat în Baroul Paris, aveam 35 de ani. Deci m-am întors cu o anumită maturitate. Cred că tinerii români care sunt în momentul de faţă în diaspora se vor întoarce şi ei pentru că, mai devreme sau mai târziu îi va trage aţa înapoi şi pe ei ».  

„100 pentru Centenar” a recompensat deja români din Bruxelles, Lisabona, Roma şi Londra și va continua în Grecia, Spania, Germania, Statele Unite și Israel.