Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turneu diplomatic african al preşedintelui Macron, pus sub semnul luptei anti-jihadiste

000_17192x_0.jpg

Preşedintele Emmanuel Macron la întîlnirea cu grupul G5 Sahel de la Nuakchott.
Preşedintele Emmanuel Macron la întîlnirea cu grupul G5 Sahel de la Nuakchott.
Image source: 
Credit foto: Ludovic MARIN / POOL / AFP

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, efectuează un nou turneu diplomatic în Africa, într-un context în care atacurile jihadiste s-au multiplicat în zona sub-sahariană a continentului negru. Șeful statului francez a participat la un summit al Uniunii Africane şi s-a întreţinut cu liderii unui grup de 5 ţări care furnizează soldaţi pentru combaterea jihadismului şi mai ales a grupului islamist terorist Boko Haram.

Cele cinci ţări care cooperează în lupta împotriva organizaţiilor teroriste sunt Mali, Niger, Burkina Faso, Ciad şi Mauritania. Ele mai sunt numite grupul G5 Sahel, iar preşedintele Emmanuel Macron a salutat implicarea lor în lupta anti-jihadistă, alături de misiunea franceză Barkhane şi de misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite, Minusima. Forţa comună creată de cele cinci ţări ar urma să preia ştafeta de la misiunea franceză în nordul statului Mali. Unii comentatori consideră că Franţa “s-a împotmolit” din punct de vedere militar în această ţară, unde insecuritatea continuă să afecteze revenirea la o viaţă normală.

La sfîrşitul săptămînii trecute mai multe atacuri comise în Mali şi în Niger s-au soldat cu 25 de victime. Strategia Parisului constă în prezent în a-i încuraja pe africani să-şi organizeze şi să-şi menţină singuri securitatea. De fapt, prezenţa de trupe străine, mai ales occidentale, pe teritoriul african devine întotdeuna problematică, ea este instrumentalizată politic de diverse facţiuni, şi poate deveni sursă de justificare a unor atacuri sau revolte. Forţa africană nu este încă sută la sută funcţională, finanţarea ei rămîne o problemă şi chiar şi comportamentul militarilor, acuzaţi uneori, după cum arată Agenţia France Presse, de încălcări ale drepturilor omului.

Vizita efectuată luni de preşedinte Emmanuel Macron la Nuakchott, în Mauritania, unde s-a derulat summit-ul Uniunii Africane, a avut şi obiective economice. Parisul încurajează formarea unei vaste zone de liber-schimb africane, de care ar putea beneficia un miliard două sute de milioane de persoane. Crearea acestei zone a fost decisă în martie anul acesta la Kigali, în Rwanda, iar pe documentul respectiv şi-au pus semnătura 44 dintre cele 55 de state ale Uniunii Africane.  

Următoarea etapă a turneului diplomatic al preşedintelui francez a fost Lagos, cel mai mare oraş al statului anglofon Nigeria. Din punct de vedere economic Nigeria este un partener indispensabil pentru Franţa. Petrolul nigerian în special este prelucrat de grupul francez Total.

După Abuja, capitala statului Nigeria, Emmanuel Macron s-a deplasat la Lagos, metropolă numărînd 20 de milioane de locuitori.

Nigeria este cea mai populată ţară a Africii, numărînd 180 de milioane de locuitori, ea fiind şi ţara cea mai afectată de insurecţia jihadistă a grupului Boko Haram. Nigeria dispune de o armată de aproximativ 200 000 de militari, dar nu a reuşit încă să lichideze grupurile teroriste. O altă problemă în Nigeria este conflctul dintre comunităţi de agricultori, sedentare, şi comunităţi de crescători de animale, care sunt nomade. De la începutul anului ciocnirile dintre cele două comunităţi s-au soldat cu aproximativ o mie de morţi.

La Lagos, preşedintele Emmanuel Macron a lansat în mod oficial sezonul culturilor africane în Franţa, care se va derula pe tot parcursul anului 2020.