Imigraţia ilegală în nordul Parisului: un departament "sinistrat"

Acest departament este o poartă de intrare a migranţilor în Franţa, întrucît se află alături de aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle, care primeşte anual 65 de milioane de pasageri. Aşa se explică marele număr de străini din respectiva regiune, Seine-Saint-Denis. Fiecare imigrant care reuşeşte să ajungă acolo îşi găseşte în mod automat un compatriot care să-l ajute, de unde comunitarismul care se instalează la faţa locului. Mai precis, străinii au tendinţa de a se regrupa în comunităţile de care aparţin prin originea lor, ceea ce crează uneori adevărate ghetouri etnice.

Taberele de romi care au apărut în ultimii ani completează un peisaj social deja destul de trist. Delicvenţa prosperează în aceste localităţi unde uneori poliţia intră cu mare grijă, ca să nu mai spunem că unele zone sunt cadrilate de "păzitori" plătiţi de diverşi traficanţi. Economia paralelă proliferează şi ea. "Sisteme de inspiraţie mafiotă tind să se instaleze şi să-şi impună un fel de diktat" în diverse cartiere, se arată într-un mesaj trimis executivului de mai mulţi primari, deputaţi şi alţi responsabili locali.

Acest departament cu numărul 93 suferă şi de lipsa medicilor, a profesorilor, a poliţiştilor. Cotidianul Le Figaro dedică un întreg dosar acestor realităţi pline de contraste şi de contradicţii de la porţile Parisului, unde criminalitatea este mai ridicată decît în alte departamente, ca şi incivilităţile, ca şi rata şomajului.

Semnatarii mesajului evocat mai sus consideră că statul ar trebui să renunţe, în unele cazuri, la principiul de a nu face statistici etnice, şi de a nu utiliza criteriul etnic în caz de recensămînt. Este important, spun aceşti deţinători de diferite mandate, să se ştie cine sunt străinii din departament, din ce ţări provin, pentru ca eventualele programe de integrare să ţină cont de parcursul lor, de nevoile lor.

In ciuda faptului că departamentul 93 este unul "sinistrat" (termen folosit de Le Figaro), el a primit în ultimii ani cel mai mare număr de vizite oficiale, faţă de alte departamente. Mai precis, 2700 de vizite în zece ani. Fără ca lucrurile să se îmbunătăţească. Pînă şi actualul preşedinte şi-a ales o localitate din acest departament, Bobigny, în 2016, pentru a anunţa că va fi candidat la prezidenţiale. Să fie oare acesta un fel de blestem al unor zone urbane? Cu cît sunt mai vizitate de politicieni cu atît sunt mai abandonate tot de ei?

Indiferent de răspuns, nordul Parisului este departe de a fi o imagine ideală a capacităţii Franţei de a integra imigranţi.