Război comercial SUA - China

"Măsurile adoptate de Statele Unite dăunează sistemului mondial de aprovizionare cu produse. Statele Unite au deschis focul asupra întregii lumi, inclusiv asupra lor", susţine Gao Feng, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerţului.

O taxă de 25% este impusă de Statele Unite pentru mai bine de 800 de produse chinezeşti – maşini, componente de avion şi de computere, telefoane portabile şi televizoare. Donald Trump a justificat impunerea taxelor prin refuzul Chinei de a-și deschide piețele pentru mărfurile americane și nevoia protejării companiilor proprii.

China acuză Statele Unite că au încălcat regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi au lansat cel mai mare război comercial din istoria economică. Beijingul a anunțat deja că va riposta punct cu punct la măsurile adoptate de Washington.

Între timp, la Organizaţia Mondială a Comerţului tronează harababura, după cum remarcă Le Monde.

164 de membri iar cel mai activ dintre toţi – Statele Unite care, de când îl are la Casa Albă pe Donald Trump, atacă constant organizaţia dar, fără să o părăsească. Europeeni cer reformarea instituţiei.

Brazilianul Roberto Azevodo este directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. El ar trebui să fie arbitrul schimburilor internaţionale. Iar acum, în momentul în care Statele Unite par că doresc să fenteze regulile jocului, Le Monde se întreabă dacă nu este momentul să îi arate cartonaşul roşu.

« Nu am fost creaţi pentru a penaliza ci pentru a găsi soluţii», răspunde directorul general.

Organizaţia a fost fondată în 1995 cu scopul de a reduce obstacolele din calea liberului-schimb şi pentru a ajuta guvernele să soluţioneze conflictele comerciale. O misiune ce se sprijină pe o serie de acorduri şi tratate. Gestiunea cotidiană se află în mâna a 650 de salariaţi dar adevăraţii şefi sunt statele membre. 164 de state sau « teritorii vamale distincte ». Acestea dictează.

Aşa cum în acest moment, Statele Unite dictează pe scena internaţională. A impus taxe vamale pentru oţel şi aluminiu iar o serie de state au răspuns cu aceleaşi taxe. Iar China pare a fi principala ţintă a locatarului de la Casa Albă.

Donald Trump s-a retras din negocierile pentru Parteneriatul Trans-Pacific la scurt timp după ce a fost învestit şi a început să renegocieze acordul NAFTA cu Mexic şi Canada.

În urmă cu două luni, Washington a numit, în sfârşit un reprezentant în Organizaţia Mondială a Comerţului, după ce, timp de un an postul a fost vacant. Instituţia în sine pare a fi în vizorul preşedintelui american Donald Trump care, pe 2 iulie declara că organizaţia tratează prost Statele Unite.Trump s-a plâns deseori că America este tratată neloial în comerţul global şi a criticat OMC pentru că a permis să se întâmple acest lucru.

Dar, în realitate, atenţionează un analist din Geneva, acolo unde se află sediul OMC, problema este undeva la mijloc.  China a devenit un gigant al comerţului mondial, chiar în faza de a deveni prima putere economică planetară dar chiar şi aşa, condiţiile de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului nu au fost niciodată revizuite. Conform regulamentului, în acest moment China continuă să fie catalogată drept o “ţară în dezvoltare”. Un statut care îi aduce o serie de avantaje, spre nemulţumirea Statelor Unite dar chiar şi a europenilor.

Acum, soluţionarea neînţelegerilor comerciale cad tot în sarcina  Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prin Organul de Reglementare a Diferendelor.

Deciziile luate de acesta nu sunt obligatorii dar totuşi, părţile implicate, în majoritatea cazurilor, le aplică. Dar, chiar şi acest organism este fragilizat de Washington deoarece refuză să înlocuiască judecătorii cărora le-a expirat mandatul. În loc de 7 judecători, mai sunt doar 4 judecători, din septembrie mai rămân doar 3.

Preşedintele organismului spune că în cazul în care se va ajunge la o paralizie a mecanismului, întregul sistem comercial bazat pe regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului va fi blocat.

Le Monde se întreabă dacă acesta este, de altfel, scopul administraţiei Trump – destabilizarea OMC, dar fără să existe teama că ar putea fi sancţionată. Ori, este o manieră extremă de a obliga instituţia să se reformeze.

Chiar dacă metoda aplicată de Statele Unite este contestată, cert este că există o eroare de sistem căci OMC nu a reuşit în ultimii aproape 20 de ani să reîncadreze comerţul. Dezvoltarea lui a fost eclipsată de tratatele de liber schimb.