Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


67 de refugiaţi blocaţi pe un vas în Sicilia

ministrii_de_interne_din_italia_si_germania_matteo_salvini_si_horst_seehofer_pe_11_iulie_innsbruck_austria.jpg

Ministrii de Interne din Italia si Germania, Matteo Salvini si Horst Seehofer, pe 11 iulie, Innsbruck, Austria
Ministrii de Interne din Italia si Germania, Matteo Salvini si Horst Seehofer, pe 11 iulie, Innsbruck, Austria
Image source: 
© Barbara Gindl, APA, AFP

Migranţii se află la bordul navei «Diciotti», aflată într-un port sicilian. Ministrul de Interne, Matteo Salvini le interzice oamenilor să coboare de pe vas. Printre ei se află trei femei şi 6 copii. La Innsbruck, în Austria, miniştrii de Interne din cele 28 de state au discutat joi, 12 iulie, problema migranţilor.

Europa poartă responsabilitatea creşterii numărului de migranţi morţi în Mediterana, în ultimele luni, sunt de părere două ONG-uri – Medici fără Frontiere şi SOS Mediterana.

Mai bine de 600 de persoane au murit, doar în ultima lună, încercând să traverseze Mediterana, indică cele două organizaţii neguvernamentale. Cifra reprezintă jumătate din numărul celor care s-au înecat în Mediterana, de la începutul anului.

Tragediile s-au produs în lipsa unor ambarcaţiuni de ajutor iar Europa este responsabilă, acuză cele două ONG-uri.

În Italia, ministrul de Interne Matteo Salvini a interzis în urmă cu o lună accesul organizaţilor umanitare care ajută migranţii aflaţi pe Mediterană.  În iunie, soarta navei Aquarius, cu 630 de migranţi la bord, a creat o criză politică în Europa: vasul a fost refuzat de Italia şi Malta iar în final a acostat în Spania.  

Joi, acelaşi ministru a interzis celor 67 de migranţi aflaţi la bordul navei « Diciotti » să coboare într-un port sicilian. Printre ei se află trei femei şi 6 copii. Unii s-au revoltat, de frică să nu fie retrimişi în Libia, de unde au fost de altfel preluaţi.

Între timp, tot joi au ajuns în Franţa 78 de refugiaţi care s-au aflat pe Aquarius. Ei au venit din Spania, sunt găzduiţi în trei centre franceze şi au fost preluaţi în semn de solidaritate, după cum a anunţat ministrul de Interne, Gérard Collomb. Cei 78 sunt originari din Eritreea şi Sudan. Franţa a promis să preia 130 de oameni care s-au aflat pe Aquarius şi Lifeline, două vase umanitare pe care Italia nu le-a lăsat să acosteze.

Deciziile politice europene luate în ultimele săptămâni au avut consecinţe mortale, acuză Medici fără Frontiere şi SOS Mediterana. « Alegerea de a lăsa bărbaţi, femei şi copii să se înece în Mediterană a fost una deliberată. Este scandalos şi inacceptabil», acuză organizaţiile umanitare, într-o scrisoare comună redactată cu ocazia întâlnirii celor 28 de miniştri europeni pentru a discuta dosarul migranţilor.

Sub preşedinţia austriacă a Uniunii Europene, cei 28 de miniştri de Interne s-au reunit la Innsbruck, Austria.

Miniştrii din Germania, Italia şi Austria pledează pentru închiderea cât mai rapidă a frontierelor externe Uniunii Europene. Ministrul italian Matteo Salvini a subliniat că cele trei ţări au ca obiectiv îmbunătăţirea protecţiei frontierelor Uniunii Europene.

Ministrul austriac de Interne, Herbert Kickl – de extremă dreaptă austriacă, a susţinut, în continuare, că prioritatea pe perioada preşedinţiei austriece a UE, până în decembrie, este crearea de « platforme regionale de debarcare » prevăzute a fi amplasate în afara teritoriului european, în special în ţări africane. Este vorba de spaţii destinate migranţilor salvaţi din Mediterană dar şi pentru cei cărora le-a fost respins dreptul de azil în Europa.

Acelaşi ministru austriac de interne insistă ca dreptul de azil să nu mai poată fi cerut pe sol european. Orice cerere trebuie tratată în afara spaţiului comunitar, doreşte responsabilul austriac.

Ministrul imigraţiei din Luxemburg, Jean Asselborn, s-a opus ideii austriece pe motiv că este contrară Convenţiei de la Geneva.

Dar, comisarul european al migraţiei Dimitris Avramopoulos pune o întrebare esenţială : « a văzut cineva măcar o ţară care acceptă să găzduiască o astfel de tabără?! ». 

Cät priveşte externalizarea totală a azilului, ţările africane, primele vizate, nu au fost invitate la masa discuţiilor. O parte a anunţat că este de acord să discute dar a atenţionat că toate statele implicate trebuie să îşi asume responsabilităţi.

Un cercetător de la Universitatea din Nantes, specialist în migraţie, spune că este teoretic posibilă externalizarea politicii de azil şi crearea unor centre de retur în ţări terţe. Dar, trebuie îndeplinit aceleaşi standard european în termeni de drept al omului dar şi din punct de vedere juridic. Dar, aceste state trebuie să fie “state sigure”. Garanţii greu de îndeplinit în acest moment, este de părere cercetătorul.

 

766