Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Avignon: Alain Timar semnează un spectacol care denunţă radicalizarea islamistă

couverture-lettre-a-un-soldat-dallah-karim-akouche-1.png

Image source: 
Credit foto: Kabyles.com

La Avignon, unde festivalul de teatru este în plină desfăşurare, poate fi văzut în secţiunea OFF un spectacol intitulat "Scrisoare către un soldat al lui Alah - Cronica unei lumi dezorientate". Un spectacol care abordează frontal tema radicalizării islamiste. Regia este semnată de Alain Timar, directorul unui teatru important din Avignon, şi care denunţă prin spectacolul său nu doar integrismele de tot felul, ci şi o anumită "autocenzură" care tinde să se instaleze insiduos în Franţa.

Alain Timar conduce un teatru cu activitate permanentă la Avignon, "Théâtre des Halles". El este un veritabil artist şi intelectual angajat, care consideră că anumite lucruri trebuie spuse la timp, înainte de a nu fi prea tîrziu. Textul pe care l-a montat îi aparţine lui Karim Akouche, scriitor algerian, fervent opozant al islamismului. De origine kabilă, Karim Akouche a emigrat în Canada, ceea ce i-a permis să adopte un ton critic mult mai liber faţă de "soldaţii lui Alah", dar şi faţă de derivele consumeriste occidentale.

Spectacolul are forma unui monolog, asumat cu brio de un alt artist avînd origini magrebine, actorul Raouf Raïs. El încarnează tristeţea unui tînăr care i se adresează unui fost prieten aspirat de fanatism. Personajul aruncă însă o privire critică şi asupra altor forme de delir, cum ar fi cel al societăţii de consum. Iar la un moment dat spune cam aşa: trăim într-o epocă în care fanatismul religios îşi dă mîna cu fanatismul consumerist. Aceste două lumi nu se exclud una pe alta, ba chiar pactizează, omul este şi mai subordonat unor puteri oculte atunci cînd este şi un credincios disciplinat şi un consumator disciplinat. Regizorul Alain Timar mi-a povestit următoarele legat de modul în care a făcut distribuţia:

"Raouf Raïs, francez de origine kabilă, este al patrulea actor pe care l-am contactat. Primii trei, cărora nu le spun numele pentru a respecta dorinţa lor de discreţie, m-au refuzat. Primul mi-a spus mi-e frică, pur şi simplu mi-e frică. Îmi place ce faci, apreciez munca ta, dar mă tem să mă angajez într-un astfel de proiect. Al doilea mi-a spus nu mi-e frică pentru mine ci pentru familia mea. Iar al treilea mi-a spus, situaţie care nu corespundea cu intenţiile mele, da, poate că accept, dar aş vrea să existe deasemenea, pentru contrast, nu pentru complementaritate ci prin opoziţie, argumentele islamistului radical sau ale jihadistului.

Alain Timar a optat însă pentru mesajul direct al autorului, Karim Akouche, veritabil semnal de alarmă, care denunţă negura ideologiei islamiste, statutul de dependenţă al femeilor în lumile dominate de islamism, fascinaţia jihadiştilor în faţa morţii precum şi cultul morţii privilegiat de ei. Textul lui Karim Akouche este un imn dedicat libertăţii, şi bine ar fi ca şi alţi directori de teatru sau de companii în Franţa şi în Occident să promoveze astfel de iniţiative teatrale. Pentru că Alain Timar mai observă ceva:

“Încetul cu încetul se instaurează o autocenzură, acesta este lucrul cel mai grav. Faptul că în domeniul teatrului, al artei teatrale, acest spaţiu în care trebuie să spunem totul, se insinuează această autocenzură în spirite şi în corp, mi se pare un revelator al stării de azi a socieţii noastre".

Dintre cele peste o mie cinci sute de spectacole programate anul acesta în secţiunea neoficială, OFF, a Festivalului de la Avignon, cel semnat de Alain Timar mi se pare de mare importanţă civică şi intelectuală. Un exemplu de curaj, destul de rar în peisajul teatral francez şi chiar european.