Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iran: Preţul petrolului şi influenţa lui Donald Trump

platforma_petroliera_iraniana_in_golful_persic.jpg

Platforma petroliera iraniana în Golful Persic
Platforma petroliera iraniana în Golful Persic
Image source: 
REUTERS/Raheb Homavandi

Atitudinea preşedintelui american Donald Trump față de Iran va fi decisivă pentru piaţa petrolieră în următoarele săptămâni, este de părere un analist economic citat de Le Monde.

Creşterea continuă a preţului barilului, de un an deja, a umflat conturile giganţilor petrolieri. Grupul francez Total, anglo-olandezii Shell, giganţii americani ExxonMobil şi Chevron au înregistrat cu toţii venituri în creştere. Potrivit băncii elveţiene UBS, veniturile societăţilor petroliere sunt în creştere de şapte semestre consecutive.

Există o multitudine de factori de urmărit în acest moment pe pieţele petroliere. Dar, de o manieră sau de alta, analiştii ajung mereu la aceeaşi concluzie: impactul sancţiunilor americane împotriva Iranului va decide preţul barilului. Opinia analistului Tamas Varga este împărtăşită în mediile petroliere.

Pe 1 august, cursul era în continuare ridicat – 73 de dolari pe baril, o cerere mondială puternică într-un context de incertitudine geopolítică în Orientul Apropiat, o incertitudine întreţinută de preşedintele american Donald Trump care face din nou dovadă de imprevizibilitate. El spune că nu va pune nicio condiţie prealabilă pentru a-l întâlni pe preşedintele iranian, Hassan Rohani.

I-a răspuns ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif: “încercaţi respectul, pentru iranieni şi pentru angajamentele internaţionale. Ameninţările şi sancţiunile nu merg”. Armata regimului iranian a respins orice negociere cu Washington afirmând că "Iranul nu este Coreea de Nord".

Strategia americană este de a sugruma economia iraniană şi de a o priva de veniturile din petrol. În mai, după ce a anunţat ieşirea din acordul nuclear iranian, Donald Trump promitea că va trece la “cele mai dure sancţiuni din istorie" împotriva Teheranului.  

În spatele ameninţărilor se află miza crucială a petrolului: cel brut, iranian iar apoi, într-un sens mai larg, petrolul exportat din regiune şi care, o bună parte, tranzitează largul coastelor iraniene.

Liderul de la Casa Albă a făcut din petrol un element cheie a strategiei anti-Teheran. Ideea este de a se ajunge la zero export de petrol. Administraţiile precedente au acordat excepţii unor ţări care doreau să importe petrol iranian.

Fostul vice-preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, consultantul Joe McMonigle susţine că sunt semne că piaţa se aşteaptă la aplicarea extrem de strictă a sancţiunilor petroliere. Altfel spus, că Washington va pedepsi fără menajamente ţările care continuă să cumpere petrol iranian. Unii aliaţi ai Statelor Unite, precum Japonia, au încercat să negocieze excepţii pentru rafinăriile lor, fără succes până acum.

Sancţiunile petroliere ar urma să fie aplicate din 4 noiembrie.

Iran exportă 2,4 milioane de barili de petrol pe zi. Experţii se aşteaptă la o creştere de preţuri odată cu intrarea în vigoare a sancţiunilor americane.

"Dacă Iranul nu va putea exporta petrol, atunci nicio altă ţară din regiune nu va putea să o facă", a ameninţat liderul suprem Ali Khamenei, într-o aluzie la Strâmtoarea Ormuz - un punct cheie în zonă, care face legătura între Golful Persic şi Marea Oman. Totodată, reprezintă singurul pasaj maritim între Golful Persic şi Oceanul Indian, unul strategic aşadar.

Pe aici trece mai bine de 30% din comerţul mondial de petrol: 2,4 milioane de barili de petrol iranian şi 19 milioane de barili de petrol provenit din regiune, pe zi.

Statele Unite au o importantă activitate militară în regiune, vase ale marinei americane se află aici.

Puţini observatori cred într-un conflict direct: Teheran a ameninţat deja că va bloca acest pasaj. Liderii iranieni s-au arătat până acum hotărâţi să riposteze. De fapt, regimul dispune de « ustensilele » necesare pentru a contra-ataca în regiune. Miercuri, un vas petrolier al Arabiei Saudite a fost atacat de rebeli yemeniţi pro-iranieni. Arabia Saudită a anunţat că suspendă, temporar, exporturile până când traficul maritim va fi sigur în zonă.

Arabia Saudită mai foloseşte un punct de trecere strategic Bab Al-Mandab, situat între Yemen şi Djibouti, dar care este perturbat de războiul din Yemen. Dacă petrolul saudit devine o ţintă obişnuită a rebelilor yemeniţi pro-iranieni, consecinţele asupra pieţei petroliere ar putea fi semnificative.

La Teheran, impactul războiului economic american se resimte deja – moneda iraniană, rialul, a pierdut în patru luni, jumătate din valoarea sa în raport cu dolarul american.