
Special Paris
Grecia iese de sub tutela creditorilor
un_manifestant_impotriva_reformelor_extrem_de_dure_pe_care_atena_a_trebuit_sa_le_ia_in_schimbul_ajutorului_financiar_11_februarie_2015_atena.jpg

După Irlanda în 2013, Spania şi Portugalia în 2014, Cipru în 2016, acum a venit rândul Greciei să iasă de sub tutela creditorilor internaţionali.
Pentru a o ajuta să devenină autonomă, miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord în iunie prin care eşalonează o parte din datorie – mai exact o sută de miliarde de dolari.
Premierul Alexis Tsipras vorbea atunci de un acord istoric prin care se poate renunţa la planul de austeritate extremă. Patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată a Greciei.
Cu o injecţie de lichidităţi – 15 miliarde de euro, Trezoreria va dispune de o rezervă strategică de 24 de miliarde de euro. Atena va putea astfel să se reîntoarcă pe pieţe dar şi să facă faţă scadenţelor.
În plus, investitorii sunt asiguraţi că Grecia se poate ocupa de datoria sa. Un gest considerat necesar în contextul războiului comercial şi al creşterii euroscepticismului.
Klaus Regling, şeful Mecanismului european de stabilitate aminteşte că Grecia va fi în continuare supravegheată, conform unei decizii a Comisiei Europene din 11 iulie, pentru a se asigura că Atena nu face niciun pas înapoi în planul reformelor şi că nu se abate de la traiectoria bugetară.
Grecia este un caz unic, explică responsabilul, deoarece nicio altă ţară nu a primit sume comparabile iar din acest motiv supravegherea va fi una mult mai dură. Astfel că la Atena vor merge periodic misiuni de evaluare.
Grecia a intrat într-o criză profundă după alegerile legislative din octombrie 2009, când noul guvern socialist a dezvăluit că deficitul bugetar al ţării era de trei ori mai ridicat decât o arătau cifrele oficiale prezentate de precedentul guvern conservator.
Iar odată cu această criză, Grecia a pierdut un sfert din Produsul Intern Brut, şomajul a atins cote extreme iar salariile şi pensiile au fost reduse cu aproximativ 40%. Datoria reprezintă acum 180% din Produsul Intern Brut, cea mai mare din întreaga zona euro.
Activitatea economică este într-o fază deja mult mai bună în prezent, turiştii au revenit iar şomajul s-a mai diminuat: a ajuns la 19% după ce a lovit chiar şi 28% din populaţia activă.
Scepticismul rămâne în timp ce Fondul Monetar Internaţional prevede o creştere de 2% pentru acest an şi de 2,4% în 2019.