Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fermitatea Israelului în chestiunea migranţilor africani

premierul_benjamin_netanyahu_aflat_la_putere_din_2009_a_demarat_constructia_unui_zid_anti-migratie_in_2010.jpg

Premierul Benjamin Netanyahu, aflat la putere din 2009, a demarat constructia unui zid anti-migratie în 2010.
Premierul Benjamin Netanyahu, aflat la putere din 2009, a demarat constructia unui zid anti-migratie în 2010.
Image source: 
REUTERS/Sebastian Scheiner/Pool/File Photo

Premierul israelian Benjamin Netanyahu afirma în martie că migranţii africani sunt mai periculoşi decât ameninţarea jihadistă. Pentru a vedea ce a făcut Israelul cu migranţii care i-au bătut la poartă, jurnaliştii de la Le Monde au luat în considerare mai multe rapoarte ale unor organisme internaţionale precum Human Rights Watch dar au ţinut cont şi de ce spune statistica Ministerului de Interne israelian.

Din 2010, conflictele din Sudan şi Eritreea împing zeci de mii de persoane să caute exilul în Israel. Ca răspuns, guvernul lui Benjamin Netanyahu a lansat construcţia unui zid anti-migraţie. Un zid ce se întinde pe 250 de km – construcţia lui a fost încheiată în 2013.

În 2011 erau 17.000 de migranţi africani sosiţi în Israel iar în 2013 au căutat exilul aici doar 43. Numărul lor a crescut din nou la 220 în 2015 pentru ca în 2017 să nu fie niciunul.

Rezultatul: între 2013 şi 2017, la un total de 15.000 de cereri de azil politic, zece eritreeni şi un sudanez au primit răspuns pozitiv.

Procentual, Israelul a acceptat 0,5% din cereri. Ïn aceeaşi perioadă, UE accepta 92,5% din cererile de azil.

În ianuarie 2018, Benjamin Netanyahu propunerea două soluţii migranţilor africani: să plece voluntar spre o altă ţară – Rwanda ori Uganda. A doua opţiune: să fie încarceraţi pe durată nedeterminată.

O politică ce a provocat o mobilizare neaşteptată a societăţii civile şi a fost condamnată imediat de organismele internaţionale. Israel a confirmat la finele lui aprilie, în faţa Înaltei Curţi de Justiţie că va pune punct expulzărilor forţate. Justiţia a cerut punerea în libertate a aproximativ 250 de persoane deţinute ca urmare a înăspririi legii.