Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: remanieri guvernamentale şi o reformă în materie de impozite în perspectivă

2018-09-04t111647z_165461847_rc189d5bd1a0_rtrmadp_3_france-politics-reshuffle_0.jpg

François de Rugy (la dreapta în fotografie) si Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, decembrie 2017
François de Rugy (la dreapta în fotografie) si Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, decembrie 2017
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Philippe Wojazer/File Photo

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a înlocuit doi miniştri demisionari într-un moment delicat pentru el, de scădere a cotei sale de popularitate. Nicolas Hulot la ministerul tranziţiei ecologice şi Laura Flessel la ministerul Sporturilor au fost înlocuiţi cu François de Rugy, respectiv cu Roxana Mărăcineanu. Șeful statului francez este confruntat, de la începutul verii, cu diverse "turbulenţe politice", arată comentatorii Agenţiei France Presse, iar "afacerea Benalla" a fost doar una dintre ele. Vom aprofunda acest dosar dar începem cu marea surpriză a acestei remanieri: fosta campioană de nataţie Roxana Mărăcineanu, franceză de origine română, numită la ministerul Sporturilor.

O sportivă de înaltă clasă o înlocuieşte pe alta, de fapt. Laura Flessel, care a demisionat din motive personale, a fost campioană olimpică la scrimă. Roxana Mărăcineanu, sub culorile franceze, s-a impus în domeniul nataţiei şi a obţinut mai multe titluri europene şi olimpice. Unul dintre marile sale succese a fost înregistrat în anul 2000 la Olimpiada de la Sydney. Agenţia Reuters scrie că Roxana Mărăcineanu, născută în România şi naturalizată franceză, a fost prima campioană mondială franceză la nataţie şi a "deschis calea pentru generaţia de aur" la această disciplină pe teritoriul Hexagonului. După ea s-au afirmat alte nume sonore precum Laure Manadou şi Alain Bernard.

În vîrstă de 43 de ani, Roxana Mărăcineanu intră acum într-o nouă etapă a vieţii sale, ca membră a unui executiv avînd multe ambiţii reformatoare. Ea nu este însă un novice în politică. Roxana Mărăcineanu şi-a făcut ucenicia în rîndurile Partidului Socialist. Foarte populară în Franţa, şi chiar şi pe alte meridiane, fosta sportivă devenită ministru va încerca fără îndoială să-i ajute pe preşedintele Emmanuel Macron şi pe premierul Edouard Philippe să-şi găsească un nou suflu.

Agenţia Reuters reia, în contextul acestei numiri, cîteva din declaraţiile făcute de Roxana Mărăcineanu, în diferite ocazii, pe marginea carierei salei şi a drumului parcurs între România şi Franţa. "Mă simt integral româncă şi integral franţuzoiacă" spunea Roxana Mărăcineanu în 2010, cînd şi-a depus o candidatură pe listele socaliste la alegerile regionale. După ce s-a retras din competiţiile sportive, în 2004, Roxana Mărăcineanu şi-a început o carieră de comentatoare, în special în cadrul grupului France Télévisions.

Probabil că preşedintelui Emmanuel Macron nu i-a fost greu să găsească o succesoare lui Laura Flessel la sport. Iar Roxana Mărăcineanu poate acum conta şi pe simpatia românilor pentru a reuşi în misiunea ei. Mai dificilă a fost, la Paris, înlocuirea lui Nicolas Hulot, personalitate mediatică puternică, a cărui plecare din guvern a sunat ca o dezavuare a politicii lui Emmanuel Macron.

După afacerea “Benalla”, de la începutul verii, plecarea intempestivă din guvern a lui Nicolas Hulot a fost fără îndoială o surpriză extrem de neplăcută pentru Emmanuel Macron. El a încercat să-l înlocuiască pe Nicolas Hulot cu o personalitate avînd oarecum acelaşi calibru mediatic, cu Daniel Cohn-Bendit. Acesta însă, după ce s-a gîndit bine, a refuzat propunerea.

François de Rugy, în vîrstă de 44 de ani, este mai puţin cunoscut de marele public, deşi are bogată experienţă de om politic. El trece acum din postul de preşedinte al Adunării naţionale în cel de responsabil numărul unui la un minister cheie, în funcţie de care se joacă oarecum şi credibilitatea lui Emmanuel Macron.

După această secvenţă legată de remaniere, şeful statului francez va încerca să reia iniţiativa politică, pe plan intern şi extern. O importantă reformă legată de colectarea impozitului la sursă este în plină dezbatere. În mod normal, începînd cu întîi ianuarie 2019 francezii vor descoperi că impozitul le este retras direct pe buletinele de salarii. Dar există şi numeroase îndoieli în legătură cu oportunitatea acestei măsuri. Unii evocă şocul psihologic care s-ar putea produce, alţii ostilitatea sindicatelor şi a intreprinderilor.

Francezii sunt obişnuiţi cu declaraţia de impozit făcută oarecum pe cuvînt de onoare, deşi sunt apoi serios verificaţi. Franţa rămîne însă una dintre puţinele ţări ale Europei care nu ridică impozitul la sursă, ceea ce reprezintă totuşi o anomalie.