Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ecologie: „Terra+eroare=teroare”

pastis.jpg

Manifestaţie ecologică la Paris, 8 septembrie 2018, unele slogane nu sunt lipsite de umor.
Manifestaţie ecologică la Paris, 8 septembrie 2018, unele slogane nu sunt lipsite de umor.
Image source: 
Credit foto: Claude Nahmias

In Franţa au avut loc sîmbătă 8 septembrie mai multe „marşuri pentru climă”. Peste o sută de mii de persoane s-au mobilizat în diferite oraşe pentru a cere guvernului să dea prioritate programelor ecologice. Mobilizări similare s-au produs şi pe plan mondial, iar la Bangkok, experţii participanţi la pregătirea viitorului summit pe tema climei acuză Statele Unite şi ţările dezvoltate că frîneză lupta împotriva încălzirii atmosferei.

Mobilizarea din Franţa a fost una spontană, fără precedent, în urma unei iniţiative cetăţeneşti lansată pe Facebook. Iniţiativa este totuşi o consecinţă a demisiei lui Nicolas Hulot. Reamintim că ministrul tranziţiei ecologice a demisionat în mod spectaculos pe 28 august pentru a semnala lipsa de vigoare a executivului în materie de apărare a mediului înconjurător şi a biodiversităţii.

Manifestanţii au arborat pancarte cu mesaje dintre cele mai insolite şi inspirate pentru a incita la acţiune. „Be smart and save our planet” se putea citi, în engleză, pe o pancartă. Sau: „Terre + erreur=terreur” (Terra plus eroare egal teroare). Sau: „Fugi, Manu, că urcă marea”. Sau: „Biodiversité, je t’aime” (Biodiversitate, te iubesc.)

Omul aflat la originea mobilizării este un cetăţean de 27 de ani, Maxime Lelong, jurnalist de formaţie şi, cum a declarat el, „viitor tată”. Manifestaţiile la care incita el au fost prevăzute iniţial pe 2 septembrie, dar au fost apoi amînate cu o săptămînă pentru a coincide cu mobilizarea „Rise for climate” organizată la nivel mondial. In paralel la Bangkok s-a încheiat reuniunea pregătitoare a experţilor, care a durat o săptămînă.

Ei sunt obligaţi să constate că viitorul summit pe tema schimbărilor climaterice, COP24, din decembrie de la Katowice riscă să fie încă o ocazie pierdută pentru declanşarea unor acţiuni concrete. În mare s-ar putea spune că ţările ameninţate direct de fenomenul de seră nu au bani să treacă la o economie verde, iar ţările care au mijloacele necesare nu vor să deblocheze sumele necesare unei tranziţii globale spre alt mod de a produce şi consuma.