Sancţiuni SUA: Economia iraniană este puternic lovită

Situaţia este mult mai dramatică decât ceea ce s-a întâmplat între 2011 şi 2013, atunci când sancţiunile internaţionale au sugrumat economia ţării, explică Mahdi, proprietarul unei uzine de detergent pentru autoturisme, situate lângă Teheran. De când moneda locală, rialul iranian, este în scădere, proprietarul uzinei a fost nevoit să îşi reducă producţia şi să concedieze 28 din cei 40 de angajaţi. Iar omul se întreabă dacă nu cumva ar trebui să închidă mai bine uzina, în următoarele 6 luni.

Încă din martie, angajaţii afgani – numeroşi în Iran, au început să plece spre ţara natală ori spre Turcia, deoarece nu mai acceptau să fie plătiţi cu un rial care nu mai valorează nimic.

De la anunţul retragerii Statelor Unite din acordul nuclear, semnat în 2015 între Iran şi marile puteri internaţionale, Washington restabileşte unilateral severe sancţiuni împotriva Teheranului iar rialul iranian s-a depreciat cu 72% în raport cu dolarul.

O serie de grupuri occidentale îşi încetează parteneriatul iranian - Total, Daimler, Peugeot şi Renault.

AirFrance susţine că legătura nu va mai fi rentabilă odată cu abandonul pieţei iraniene anunţat de mai multe companii franceze.Măsuri similare sunt luate şi de operatorul britanic British Airways şi de cel olandez KLM. Zborurile Londra – Teheran vor fi sistate de pe 23 septembrie iar o zi mai târziu se opresc legăturile KLM, între Amsterdam şi Teheran.

Dar, pe 4 noiembrie va intra în vigoare cel de-al doilea set de sancţiuni anunţate de liderul de la Casa Albă, Donald Trump şi care vizează petrolul iranian. Primul viza tranzacţiile financiare şi importul de materie primă. Este penalizată şi achiziţia de autoturisme şi aviaţia comercială.

Birourile de schimb valutar şi-au reluat activitatea după patru luni în care au fost obligate să rămână închise dar chiar şi aşa ele refuză să vândă dolari şi euro. Iranienii sunt obligaţi astfel să schimbe bani la vânzătorii ilegali care oferă o rată de schimb mult mai ridicată decât piaţa oficială.

Instabilitatea financiară a atins însă mai toate palierele economiei. Potrivit unei surse oficiale, producţia de automobile s-a diminuat cu 38% între iulie şi august iar sectorul restaurantelor a înregistrat o scădere de 40%. Lumea preferă să mănânce acasă după ce preţurile alimentelor au crescut foarte mult.

Un producător aflat în apropiere de Teheran, ce vinde mâncare ambalată, susţine că a fost nevoit să crească tarífele cu până la 44%, din martie şi până în prezent. El spera să îşi dezvolte afacerea cu ajutorul unor investitori europeni dar nu crede că ar mai avea vreo şansă.

Potrivit cifrelor Băncii centrale Iraniene, inflaţia a atins 18% în august comparativ cu 8% cât se înregistra în august 2017.

În faţa acestei situaţii, Teheran a deschis o procedură împotriva Washington la Curtea Internaţională de Justiţie cerând Statelor Unite să suspende embargoul impus asupra Iranului. O decizie este aşteptată spre finele acestei luni. Curtea Internaţională de Justiţie este principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite. Hotărârile sale sunt obligatorii însă s-a mai întâmplat ca Statele Unite să ignore unele decizii.

Între timp, europenii se gândesc cum pot să continue parteneriatul cu Iran. Franţa, Germania şi Marea Britanie s-au gândit să facă un troc cu Iranul. Un sistem ce ar permite unei societăţi să livreze mărfuri Iranului care, în schimb, ar furniza o anumită cantitate de petrol, de aceeaşi valoare cu marfa europeană. El ar putea să evite crearea unui flux financiar, acest soclu al sancţiunilor americane.

Si alte state, europene sau nu, şi-au manifestat interesul pentru această formulă prin care autonomia economică europeană ar putea fi apărată.