Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: 15 milioane de euro pentru integrarea pe piaţa muncii a refugiaţilor

22_de_refugiati_au_beneficiat_la_inceputul_acestui_an_de_programul_hope_in_regiunea_pariziana_destinat_integrarii_azilantilor_pe_piata_muncii.jpg

22 de refugiati au beneficiat la începutul acestui an de programul 'Hope' în regiunea pariziana, destinat integrarii azilantilor pe piata muncii.
22 de refugiati au beneficiat la începutul acestui an de programul 'Hope' în regiunea pariziana, destinat integrarii azilantilor pe piata muncii.
Image source: 
RFI/David Baché

Ministrul Muncii a lansat un apel către diversele structuri care doresc să vină cu propuneri pentru a ajuta migranţii să îşi găsească un loc un muncă. Programul vizează integrarea a până la cinci mii de persoane, în lunile ce vin. Iar în Germania, un acord a fost semnat pentru ca societăţile germane să poată recruta străini fără să ţină cont de lista oficială cu sectoarele ce înregistrează o lipsă acută de personal.

În Franţa, primele organisme solicitate să intervină pentru a ajuta migranţii să îşi găsească un loc de muncă sunt societăţile care se ocupă cu formarea personalului. Acestea vor fi finanţate de Ministerul Muncii pentru a pregăti migranţii să se perfecţioneze într-o anumită meserie.

Până la cinci mii de refugiaţi ar urma să beneficieze de aceste cursuri, până în 2019.

Pentru a cunoaşte exact situaţia migranţilor, ministra Muncii, Muriel Pénicaud s-a deplasat la incubatorul Singa, un organism ce ajută migranţii să se integreze pe piaţa muncii franceze.

În Franţa, din 2012, există o medie de aproximativ de 75.000 de persoane care cer anual azil. Nu toate cererile sunt acceptate. În 2017, numărul a crescut: 100.000 de oameni au solicitat obţinerea statutului de azilant. Doar 43.000 au obţinut o formă de protecţie.

În 2016, migranţii reprezentau 0,17% din populaţia europeană.Majoritatea migranţilor, la scară planetară, provine din ţările limitrofe celor în care se înregistrează diverse conflicte : Turcia, Iordania, Liban.  În Franţa, migranţii sunt în mare parte din Sudan şi Siria.

Unii refugiaţi sunt calificaţi într-o anumită meserie dar diploma lor nu este recunoscută în Franţa. Ei sunt nevoiţi să mai facă unele cursuri suplimentare.

39% dintre refugiaţii care ajung în Franţa nu au însă nicio calificare profesională deoarece provin din zone de război. Apoi, oamenii trebuie să cunoască limba franceză. Tot statul le va plăti cursurile necesare.

Puţini refugiaţi ştiu că au dreptul să lucreze în Franţa, explică Judith Aquien, directoarea generală pentru Action emploi réfugiés – un organism ce pledează pentru favorizarea integrării refugiaţilor în societate, prin muncă.

Bugetul total este de 15 miliarde de euro – investiţie în profesionalizarea migranţilor, până în 2022. Este un efort fără precedent, după cum explică ministra Muncii.

Iar în Germania, partidele din coaliţia guvernamentală au ajuns la un acord asupra unui proiect de lege prin care se doreşte atragerea muncitorilor calificaţi, ce provin din ţări din afara Uniunii Europene, pentru a lucra pe piaţa locală. Oamenii trebuie să cunoască deja limba germană. Ei ar trebui să acopere penuria de forţă de muncă şi să asigure o continuare a sistemului de pensii.

Germania se confruntă cu îmbătrânirea populaţiei şi cu o scădere a ratei natalităţii. Societăţile germane au probleme în a recruta personalul necesar şi văd în migraţie soluţia la problemelor lor.

Un acord a fost încheiat în acest scop între cancelara Angela Merkel, ministrul de Interne Horst Seehofer, lider al foartei conservatoare Uniuni Creştin-Sociale din Bavaria şi ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil.

Acordul riscă să fie sancţionat de alegători care se simt ameninţaţi de cei peste 1 million de migranţi ce au ajuns în Germania din 2015 şi până acum. Un flux de migranţi, în majoritate tineri musulmani veniţi din Orientul Apropiat, îngrijorează în special populaţia activă.

În timpul unei conferinţe de presă, ministrul de Interne a precizat că acordul doreşte înlesnirea angajării extra-europenilor calificaţi, cunoscători de limbă germană dar fără să incite la venirea şi mai multor migranţi.

Oficialul german susţine că doreşte “delimitarea clară a cererilor de azil de migraţia profesională”.

Textul prevede că societăţile germane pot recruta străini în toate sectoarele, fără să se ţină cont de lista oficială a domeniilor unde se înregistrează o penurie de forţă de muncă. În plus, nu va mai fi acordată o prioritate “naţională” la angajare.

Străinii ce provin din afara EU, au deja o diplomă, o calificare şi au resurse minime pentru a se întreţine, vor fi autorizaţi să locuiască în Germania timp de şase luni pentru a-şi căuta de muncă.

Iar pentru azilanţii bine integraţi în societate, este prevăzut un statut de rezident care i-ar putea ajuta să îşi găsească de muncă.