Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jair Bolsonaro: preşedintele care promite "să debaraseze Brazilia de comunişti şi de insecuritate"

jair_bolsonaro_manifestants_election_presidentielle_0.jpg

Explozii de bucurie la São Paulo dupa victoria lui Jair Bolsonaro
Explozii de bucurie la São Paulo dupa victoria lui Jair Bolsonaro
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Amanda Perobelli

Brazilia va avea un preşedinte de extrema dreaptă în persoana lui Jair Bolsonaro, 63 de ani, fost militar. El a cîştigat detaşat, cu 55 la sută din voturi în faţa candidatului stîngii, Fernando Haddad. Comisia Europeană declară că aşteaptă de la noul preşedinte brazilian să “consolideze democraţia” în ţara sa. Pe plan internaţional însă persoana lui Bolsonaro suscită mai degrabă nelinişte pentru că deseori el a avut cuvinte elogioase pentru perioada cînd Brazilia a fost condusă de militari. Incercăm să descifrăm în cele ce urmează resorturile acestui succes al extremei drepte în Brazilia, după ce timp de 14 ani stînga s-a aflat la putere.

"Victoria unui iluzionist fără scrupule"

Cotidianul Le Monde consideră că în Brazilia am asistat la "victoria unui iluzionist fără scrupule". Multă vreme, după ce s-a lansat în cursa prezidenţială, Jair Bolsonaro nici nu a fost luat în serios, deşi el avea o experienţă de deputat de 27 de ani. Iar ca deputat nu s-a afirmat în nici un fel, cu excepţia a două legi insignifiante inspirate de el. Pe băncile Adunării naţionale braziliene Bolsonaro era considerat mai degrabă un fel de clovn, datorită limbajului său violent. Ori, iată că tocmai aceste violenţe de limbaj, şi faptul că s-a poziţionat ca un candidat anti-sistem, au sedus majoritatea electoratului brazilian.

Succesul acestui outsider este însă o consecinţă directă a multor frustrări resimţite de populaţie. Partidul muncitorilor, de centru stînga, care l-a adus la putere pe Lula da Silva între 2003 şi 2011, s-a compromis în scandaluri de corupţie. De altfel şi cel care a fost timp de un deceniu un fel de simbol al speranţei în America latină, mă refer la Lula da Silva, a sfîrşit prin a ajunge după gratii, tot pe motive de corupţie. Brazilienii par să-şi fi pierdut însă încrederea în toate partidele tradiţionale, pentru că şi dreapta clasică s-a “descalificat” din punct de vedere politic.

Iată cum se explică revenirea în actualitate a unui mit, cel al liderului puternic, capabil să pună ordine în ţară. Vladimir Putin în Rusia, Recep Tayyip Erdogan în Turcia, Donald Trump în Statele Unite, Rodrigo Duterte în Filipine au jucat, fiecare în anumite momente, pe aceeaşi carte.

Brazilia, acest gigant al Americii latine, mai este însă exasperată de un lucru, şi anume de violenţă. In jur de 60 000 de oameni sunt asasinaţi anual în această ţară, ceea ce face din Brazilia o loc mai periculos decît Irakul.   

Jair Bolsonaro le-a promis brazilienilor că îi va “debarasa de comunişti şi de insecuritate”. Stînga braziliană, cea care i-a dat ca preşedinţi pe Lula da Silva şi apoi pe Dilma Russeff (aceasta din urmă şef al statului între 2011 şi 2016), nu s-a inspirat însă din castrismul cubanez ci s-a poziţionat mai degrabă spre centru.

Patronii, latifundiarii, clasele bogate ale Braziliei, multe cadre au văzut în programele sociale ale stîngii o veritabilă risipă financiară, un cadou nemeritat oferit săracilor. Iar faptul că Lula da Silva a scos din sărăcie în jur de 20 de milioane de brazilieni pare să fie dat uitării. Atît el cît şi militanţii de stînga sunt taxaţi de Jair Bolsonaro cu apelativul de “roşii”, de la culoarea roşie a drapelului comunist.

Brazilia - salt în necunoscut

Brazilia face un salt în necunoscut odată cu noul ei preşedinte, al cărui program politic este de fapt vag. Iar unele dintre măsurile anunţate apar chiar ca absurde. El a promis, de exemplu, că le va permite concetăţenilor săi să poarte arme, ca să se apere de atacuri. Va reduce oare în felul acesta noul preşedinte gradul de violenţă? La fel de neliniştitoare este atitudinea sa în materie de ecologie. Ca şi Donald Trump, el se arată sceptic faţă de semnalele de alarmă legate de poluarea planetei şi de încălzirea atmosferei. Bolsonaro le promite marilor companii că le va facilita proiectele, fără să ţină cont de avertismentele ecologiştilor.

Deja, Bolsonaro a anunţat că va integra în echipa sa cîţiva generali iar la economie va numi un ultra-liberal. El promite eradicarea corupţiei şi prosperitate pentru toţi. Numărul de ministere va fi redus de la 29 la 15, şi o politică viguroasă de privatizări se anunţă la orizont.

Bursa braziliană a reacţionat pozitiv după victoria lui Bolsonaro, dar ce se va întîmpla în mod real în această ţară de 208 milioane de locuitori este greu de prevăzut. In favoarea lui Bolsonaro au votat în special brazilienii înstăriţi şi tinerii avînd între 20 şi 35 de ani. Să fi fost toţi aceşti alegători puţin inconştienţi? Să fi fost ei atît de decepţionaţi de democraţie încît să prefere acum un fost militar, un om al “ordinii” la cîrmă?

Victoria lui Bolsonaro creditează tendinţe mai largi vizibile pe planetă, mai precis ofensiva extremelor, a populismelor, a curentelor naţionaliste şi anti-sistem. Noul preşedinte al Braziliei promite să fie “sclavul Constituţiei”, dar el a insultat fără rezerve pînă acum multe categorii de oameni: femei, negri, indieni, homosexuali, militanţi de stînga, ecologişti, jurnalişti, ţărani fără pămînt, organizaţii neguvernamentale…  Va fi capabil Bolsonaro să fie preşedintele tuturor brazilienilor?

Personal am prieteni intelectuali în Brazilia care mi-au spus că vor opta pentru exil dacă vine Bolsonaro la putere. Nu este exclus deci să-i văd peste cîteva luni la Paris sau în Europa…

567