Noua Caledonie rămâne teritoriu francez

I se mai spune şi “Caillou” / “Pietricica” şi se află la 16.000 de km de Paris. Arhipeleagul format din aproximativ 10 insule se află în Pacificul de Sud şi are aproximativ 275.000 de locuitori.

O imensă barieră de coral înconjoară insula principală, la Grande Terre, o destinaţie pentru iubitorii de scufundări marine.

Noua Caledonie beneficia deja de o mare autonomie iar în plus este finanţată cu 1,3 miliarde de euro, anual.

Referendumul s-a derulat destul de liniştit, cu excepţia unor evenimente ce au avut loc în capitala Nouméa – unde au fost incendiate mai multe autoturisme.

Pentru preşedintele Emmanuel Macron referendumul «a arătat încrederea în Republica Franceză, în viitorul său şi în valorile sale». Premierul Edouard Philippe şi Ministrul pentru Teritoriile de peste mări vor ajunge luni în Noua Caledonie pentru a dialoga cu forţele politice locale.

Emmanuel Macron s-a deplasat deja acolo în luna mai când a devenit primul preşedinte francez care s-a recules în faţa a două monumente, ridicate pentru a-i omagia pe militanţii pentru independenţă ucişi în urmă cu 30 de ani, cît şi pe jandarmii şi soldaţii francezi ucişi tot atunci.

O puternică aspiraţie identitară a existat mereu, mai ales din partea comunităţii kanak, dar, pe de altă parte, mulţi sunt convinşi că fără ajutorul Franţei situaţia economică a insularilor nu se va putea ameliora.

Pe 5 mai 1998, Franţa a lansat un proces de decolonizare pe etape, iar referendumul de acum era cel mai important moment.

În ultimii 30 de ani numeroşi francezi s-au instalat în Noua Caledonie contribuind, prin activitatea lor, la un anume dinamism economic. Ceea ce a creat însă noi inegalităţi, iar în posturile de conducere comunitatea kanak nu este încă suficient reprezentată. Discuţii sunt necesare aşadar pentru o reorganizare socială şi administrativă în Noua Caledonie.

Scrutinul a fost supervizat de observatorii Naţiunilor Unite.