Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Klaus Iohannis: Nu-mi imaginez România izolată, recăzută în naţionalism şi izolaţionism

20181110_111132.jpg

Presedintele Klaus Iohannis la întâlnirea cu oamenii de stiintà români din Franta, la sediul ambasadei României din Paris
Presedintele Klaus Iohannis la întâlnirea cu oamenii de stiintà români din Franta, la sediul ambasadei României din Paris
Image source: 
Vasile Damian

Inainte să participe duminică, la Paris, la ceremoniile de comemorare ale Centenarului Armistiţiului din 1918, preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit sâmbătă, la Ambasada României din Franţa, cu o serie de studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din Hexagon. La întâlnirea dedicată contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a fost prezent şi Gérard Mourou, unul dintre laureaţii din acest an ai Nobelului pentru fizică şi iniţiatorul proiectului ELI (cunoscut mai bine sub numele de «laserul de la Măgurele»).

Intâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi tinerii cercetători români din Franţa – circa 100 la număr reuniţi în palatul Béhague – a căpătat repede un ton foarte convivial, destins şi pe placul celor mai mulţi din asistenţă. Liderul de la Bucureşti şi-a început cuvântul introductiv în limba franceză, evocând legăturile strânse dintre România şi Franţa din numeroase domenii, înainte de 1918 dar şi după aceea.

In partea a doua a discursului său, rostit în română, liderul de la Bucureşti le-a lansat un apel celor prezenţi. «Sper că cei mai mulţi dintre voi veţi avea ocazia de a lucra şi, sau, în România»

Cert, s-a vorbit mult şi despre lasere ultra-intense – specialitatea lui Gérard Mourou, unul dintre laureaţii din acest an ai Nobelului pentru fizică şi iniţiatorul proiectului ELI de la Măgurele. S-a evocat presiunea luminii, decuparea atermică şi conceptul de transmutare. Cercetătorul francez, în lunga şi uneori ezoterica sa prezentare, a evocat însă şi aplicaţiile practice ale laserelor puternice precum chirurgia ochiului. Si mai ales, Gérard Mourou a dorit să liniştească asistenţa cu privire la potenţialul pericol reprezentat de aceste lasere. «Ele sunt extrem de puternice dar nu au niciun efect destructiv” a spus fizicianul francez.

In dialogul intens şi extrem de specializat purtat apoi cu publicul s-a revenit la termeni cunoscuţi doar de iniţiaţi. Ileana Florea, cercetătoare la Ecole Polytechnique – celebra Politehnică din Paris, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ şi cercetare – a vorbit despre “transmisia electro-microscopică pentru nanoştiinţe”.

Critică la adresa situaţiei politice din România

In faţa acestei “creme” a cercetătorilor români din Franţa, Klaus Iohannis nu a putut decât să deplângă fuga creierelor şi să facă o constatare tristă. “Dacă mulţi dintre tinerii valoroşi din România doresc să vină să lucreze în Franţa, niciunul dintre cei reuniţi la Paris nu vrea să meargă în România. Rolul politicianului român este să analizeze acest fenomen şi să vadă ce e de făcut pentru a-l evita”.

Intr-unul din răspunsurile date celor din sală, preşedintele României a schiţat şi o critică de abia voalată la adresa situaţiei politice din România – avea să fie dealtfel singura intervenţie pe această tema. “Nu-mi imaginez România izolată, recăzută în naţionalism şi izolaţionism. Dimpotrivă, îmi imaginez o Românie puternic integrată în UE din toate punctele de vedere. Asta înseamnă, evident, colaborare în cât mai multe domenii. Asta înseamnă că România trebuie să joace un rol semnificativ, aşa cum poate să o facă".

In finalul dialogului purtat cu sala, Klaus Iohannis a îndrăznit chiar o comparaţie, o metaforă cu umor, plecând de la povestea cuiva care vrea să facă o prăjtură bună, are toate ingredientele dar nu ştie cum să facă. “Noi pendulăm între ceva ars şi o prăjitură foarte bună. Asta este evoluţia României în ultimul secol”.

Un preşedinte "lider de întreprindere, o întreprindere pe nume România”

Am vrut să culeg câteva impresii din sală în urma acestui dialog de mai bine de o oră şi jumătate purtat de preşedintele Klaus Iohannis cu cercetătorii români din Franţa. Inutil de spus că toată lumea a fost cucerită, entuziasmată de această primă întâlnire organizată vreodată între preşedinte şi oamenii de ştiinţă din Hexagon – o reuniune devenită posibilă graţie ambasadorului Luca Niculescu, a insistat chiar liderul de la Cotroceni.

Ioan Ionescu, profesor la Universitatea Paris 13, descrie o întâlnire “plăcută şi instructivă”. Răzvan Iosif Bena este fizician la Comisariatul pentru Energie Atomică, specialist în găuri negre şi … preot. El spune că întânirea a fost “plăcută atât din punct de vedere ştiinţific cât şi politic”. Andrei Constantinescu, matematician, este director de cercetare la CNRS – Centrul naţional de cercetare ştiinţifică – şi profesor la Ecole Polytechnique. El a apreciat faptul că l-a putut vedea pe preşedintele Iohannis şi sub o altă lumină. “Este un om deschis, cu o cultură ştiinţifică şi foarte prins în problemele reale ale lumii de azi, atât ştiinţifice cât şi societale”. Florin Păun, unul dintre primii români care au studiat la Paris la Ecole Polytechnique, inginer aerospaţiale şi expert în inovaţie, a fost şi el cucerit de Klaus Iohannis în care a văzut nu doar un preşedinte ci şi “un lider de întreprindere, o întreprindere pe nume România”.

Intânirea de la Palatul Béhague din Paris dintre preşedintele Iohannis şi cercetătorii români din Franţa a avut aşadar un succes peste aşteptări, oamenii plecând de acolo cu sentimentul că au avut un interlocutor care vrea să-i susţină şi, mai ales, care le înţelege preocupările.

Iohannis la Paris: "Nu-mi imaginez România izolată, recăzută în naţionalism şi izolaţionism. Dimpotrivă, îmi imaginez o Românie puternic integrată în UE"