Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Comemorări la Paris în memoria victimelor atentatelor din 13 noiembrie 2015

foto.jpg

Placa comemorativà din fata cafenelei La Belle Equipe unde au murit Mariana Làcràmioara Pop si Ionut Ciprian Calciu
Placa comemorativà din fata cafenelei La Belle Equipe unde au murit Mariana Làcràmioara Pop si Ionut Ciprian Calciu
Sursa imaginii: 
Twitter / @CCastaner

Au trecut 3 ani de la atentatele jihadiste din 13 noiembrie 2015. Atentate comise la Paris şi la stadionul de la Saint-Denis din periferia capitalei franceze. Au murit atunci lângă arena sportivă, în sala de concerte Bataclan şi pe terasele diverselor cafenele pariziene 130 de oameni. Alţi aproape 500 au fost răniţi. In memoria acelor victime, la Paris şi Saint-Denis s-a desfăşurat marţi un omagiu naţional.

Un cortegiu oficial a parcurs cele 6 locuri unde au avut loc diversele atacuri teroriste. Pelerinajul a început la Stade de France, stadionul din Saint-Denis, unde primi trei jihadişti s-au aruncat în aer ucigând o persoană şi rănind zeci de altele. Au urmat pe lista locurilor comemorative diversele cafenele pariziene unde teroriştii au ucis în total 39 de oameni: le Carillon, le Petit Cambodge, la Bonne Bière, le Comptoir Voltaire şi la Belle Equipe, acolo unde au murit şi doi români, Mariana Lăcrămioara Pop şi Ionuţ Ciprian Calciu. In fine, parcursul s-a terminat la sala Bataclan unde au fost asasinate 90 de persoane.

Pentru prima dată, preşedintele Republicii nu a participat la comemorare. Anul trecut, Emmanuel Macron, proaspăt ales, făcuse pelerinajul în compania predecesorului său, François Hollande. Anul acesta, cortegiul oficial a fost condus de premierul Edouard Philippe şi primăriţa Parisului Anne Hidalgo. A fost invitat şi primarul Londrei Sadiq Khan, o serie de asociaţii ale victimelor şi numeroşi ambasadori în post la Paris. România a fost şi ea reprezentată de un diplomat care a depus o coroană de flori la locul în care au murit Lăcrămioara şi Ionuţ. Primarul Londrei a fost prezent pentru a-şi demonstra solidaritatea cu Parisul, capitala engleză fiind şi lovită de o serie de atentate în 2017 şi 2018.

In urma acestor ceremonii, unele dintre victimele atentatelor de acum trei ani au primit din partea premierului francez nou instituita „medalie naţională de recunoaştere a victimelor terorismului”.

Două anchete medicale privind consecinţele negative ale atentatelor

Trei ani după atentatele din 13 noiembrie 2015, două studii conduse de Santé Publique France (SPF) şi Universitatea Paris 13 analizează pentru prima dată impactul psihologic al atentatelor. Intre iulie şi noiembrie 2016, 526 de persoane civile – deci nu din personalul medical sau care a intervenit la faţa locului – au răspuns unui chestionar pus on-line  de SPF. Voluntarii au fost repartizaţi în trei categorii: martori, „ameninţaţi direct” şi „implicaţi indirect” – adică apropiaţii victimelor. Aflăm astfel că la mai puţin de un an după atentate, peste jumătate – aproape 54% - dintre cei care au fost direct ameninţaţi şi un sfert dintre cei care au fost martori prezintă tulburări de stres post-traumatic. Un sindrom ce se manifestă prin apariţia unor gânduri nedorite, comportamente de evitare şi alteraţii cognitive şi de temperament. „Toate aceste lucruri pot avea fireşte repercusiuni asupra relaţiilor familiale şi sociale, asupra capacităţilor de lucru şi pot provoca depresii sau da idei sinucigaşe” notează autorii studiului.

In paralel, o altă anchetă a analizat impactul atentatelor asupra celor care au intervenit la faţa locului – pompieri, medici, infirmieri, etc. Foarte puţini dintre ei au răspuns dar suficient pentru a ajunge la concluzia că circa 10% dintre forţele de ordine, 5 procente din personalul medical şi sub 4% dintre pompieri suferă şi ei de tulburări de stres post-traumatic.

In ce stadiu se află ancheta şi când va avea loc procesul celor care au comanditat atentatele?

Mai toţi cei care au pregătit logistic atentatele au fost identificaţi. 11 persoane sunt inculpate, alte 7 sunt date în urmărire şi alţii au fost eliminaţi fizic. Un singur membru al comandoului parizian mai este în viaţă şi după gratii: e vorba de Salah Abdeslam, deţinut la izolare în cartierul de înaltă securitate al închisorii Fleury-Mérogis. El este cel care i-a depus la Stade de France pe cei trei kamikaze după care a abandonat o centură cu explozibili în arondismentul 18 al Parisului, centură pe care probabil ar fi trebuit el s-o declanşeze într-un atac sinucigaş.

Revelaţii recente arată că Abdeslam şi fratele său Brahim – mort în atacuri – ar fi pregătit totul pe Facebook creînd printre altele profiluri false pe un calculator dintr-o cafenea belgiană pe nume Time Out şi aflată în celebrul cartier Molenbeek, frecventat de jihadişti.

Procesul acestui grup ar urma să aibă loc în 2020-2021, investigaţiile urmând să se termine cel târziu anul viitor în luna septembrie.

Dintr-o carte-anchetă „Spionii terorii” semnată de jurnalistul Matthieu Suc de la situl Mediapart aflăm pe de altăparte că toţi comanditarii atentatelor de acum trei ani reuniţi într-o celulă de informaţii tip „CIA” au fost eliminaţi. Seful acestui grup de spioni jihadişti, belgianul Usama Atar, a fost eliminat acum un an într-un atac al Coaliţiei internaţionale din Siria. Restul membrilor acestei celule botezate „Amniyat” care se ascundea sub tribunele stadionului din Raqqa au fost şi ei ucişi, de cele mai multe ori de americani pe baza informaţiilor furnizate de serviciile secrete franceze. Au participat la identificarea şi localizarea acestor terorişti şi serviciile ruse, chinezeşti, encglezeşti şi evident, Mossadul. Serviciul israelian consideră dealtfel că odată cu eliminarea lui Atara în toamna anului trecut, a fost decapitată aripa care în sânul organizaţiei Stat islamic orchestra atentatele din Europa.

 
Comemorări la Paris în memoria victimelor atentatelor din 13 noiembrie 2015