Taxe mai mari pentru studenţii străini care vin la studii în Franţa

Miza este importantă în termeni de influenţă economică şi diplomatică. Franţa este a 4-a ţară din lume la capitolul studenţi străini, în spatele SUA, Marii Britanii şi Australiei. Ca să amelioreze primirea studenţilor străini care vor să înveţe în Franţa, premierul Edouard Philippe se bazează pe trei piloni.

Primul şi cel mai revoluţionar îi priveşte pe studenţii extracomunitari, cei veniţi deci din afara Uniunii europene, în principal din India, China sau ţările africane. 100.000 de astfel de studenţi există azi în Franţa dintr-un total de 320.000 de străini. Astăzi, aceştia plătesc cam 2-300 de euro pe an taxe de înscriere. Incepând de anul viitor, suma se va înzeci. Pentru o licenţă vor plăti în jur de 3.000, pentru un master sau doctorat, 4.000 de euro. Trebuie ştiut că costul real al unei astfel de formări îi revine statului francez la circa 10.000 de euro pe an.„Un student străin cu bani plăteşte aceleaşi drepturi ca un student francez sărac ai cărui părinţi lucrează şi plătesc impozite în Franţa. Este absurd şi nedrept” a declarat şeful guvernului francez.

Aceste taxe mai mari vor permite ameliorarea condiţiilor de primire în Franţa a studenţilor străini. In paralel cu mărirea taxelor, se introduc noi burse pentru studenţii internaţionali care au nevoie să fie ajutaţi. Azi se dau cam 7.000 de astfel de burse pe an, începând cu 2019 se vor distribui de trei ori mai multe, adică 21.000.

Un străin titular al unui master francez va putea reveni în Hexagon

In fine, specialiştii afirmă că cvasi-gratuitatea studiilor din Franţa – cel puţin în universităţi – nu mai este un criteriu de alegere a ţării, nu mai este un atu, ba uneori chiar dimpotrivă, unii se întreabă dacă pentru aşa de puţini bani studiile sunt serioase.

Al doilea pilon pe care mizează guvernanţii de la Paris este unul practic. „Procedura de cerere şi acordare a vizelor va fi simplificată” a promis premierul francez. Cererea se va face direct pe internet iar documentele cerute se vor împuţina. Pe de altă parte, un străin titular al unui master francez va putea reveni în Hexagon cu un permis de şedere ca să creeze o firmă.

In fine, al treilea şi ultim pilon pe care se sprijină Parisul se referă la promovarea universităţilor franceze peste hotare. Aceste instituţii vor primi bani ca să se implanteze în străinătate.

Fără să o spună pe faţă, oficialii francezi anunţă aceste măsuri într-un moment foarte propice. Pe de o parte, în SUA administraţia Trump a impus măsuri drastice pentru obţinerea vizelor, lucru care a dus la o diminuare sensibilă a studenţilor străini peste Atlantic. Parisul se gândeşte şi la Brexit care ar putea deturna studenţii străini de destinaţia Regatul unit. Nu în ultimul rând, măsurile anunţate acum urmăresc şi contrarea unui început de diminuarea a numărului de studenţi străini din Franţa (-8% în perioada 2010-2015) în mare parte din cauza condiţiilor de şedere impuse de fostul ministru de interne conservator, Claude Guéant.