Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce viitor pentru mişcarea "vestelor galbene" din Franţa?

gilet.jpg

Avenue des Champs-Elysées, a doua zi dupà violentele care au avut loc în marginea mafestatiei "vestelor galbene"
Avenue des Champs-Elysées, a doua zi dupà violentele care au avut loc în marginea mafestatiei "vestelor galbene"
Image source: 
REUTERS/Benoit Tessier

"Actul 2", mobilizarea "vestelor galbene" - cei supăraţi faţă de scumpirea carburanţilor - a mobilizat mai puţină lume sâmbătă decât cu o săptămână înainte. Circa 100.000 de oameni în toată ţara din care 8.000 la Paris. Mai puţină lume, dar mai violentă. In urma ciocnirilor de pe celebra Avenue des Champs-Elysées din 24 noiembrie soldate cu numeroase pagube materiale, circa o sută de manifestanţi au fost interpelaţi. In ciuda acestei mobilizări pătate de incidente, organizatorii anunţă o nouă manifestaţie, "Actul 3", pentru sâmbătă 1 decembrie. Ce viitor are această mişcare a "vestelor galbene"?

Mişcarea "vestelor galbene" este una foarte heterogenă. "In rândurile manifestanţilor sunt simpatizanţi de dreapta, de stânga, de extremă dreaptă, de extremă stângă, absenteişti şi chiar unii macronişti decepţionaţi de actualul preşedinte" notează colegul nostru de la redacţia în limba franceză.

Plecată "de la bază", fără lider clar definit, mişcarea de protest a luat prin surprindere partidele politice şi sindicatele. Probabil este şi motivul pentru care niciun înalt responsabil al diverselor partide tradiţionale - Republicani, Franţa nesupusă, Reuniunea naţională, Partidul comunist şi cel socialist - nu a venit la mitingul de sâmbătă. Tot atâtea mişcări care însă au sprijinit, prin comunicate sau declaraţii, protestul "vestelor galbene".

Arătând cu degetul spre spărgătorii de sâmbătă, veniţi dintre "simpatizanţii extremei drepte", Christophe Castaner, ministrul francez de interne, o desemnează din nou, indirect, pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte, adversarul principal al actualei puteri. Si potenţialul "câştigător" al protestelor.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei şi ţinta principală a manifestanţilor, a promis duminică de la Bruxelles, unde era în deplasare, "un răspuns economic, social dar şi cultural şi de sens, claselor mijlocii şi celor muncitoare". Cu toatea acestea, guvernul de la Paris e decis să-şi menţină creşterea taxelor pe carburanţi, detonatorul actualelor proteste.

In ciuda unei imagini degradate de violenţele din 24 noiembrie, "vestele galbene" vor să rămână mobilizate. "Actul 3" al mobilizării contra scumpirii preţului la carburanţi este déjà anunţat pentru sâmbătă, 1 decembrie, la Paris, mai exact pe Champs-Elysées, scena confruntărilor de acum două zile. Cu un singur cuvânt de ordine: "Macron démission!"

Ce viitor pentru mişcarea "vestelor galbene" din Franţa?