Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sezonul Franţa - România: iniţiativă fără precedent, pusă sub semnul evitării clişeelor

viepro-franceroumanie-banniere.jpg

Image source: 
Credit foto: Saison France - Roumanie / Agence Super! / TofDru

La Paris este lansat pe 27 noiembrie sezonul Franţa – România, o remarcabilă iniţiativă care coincide cu preşedinţia română a Uniunii Europene, dar şi cu celebrările legate de încheierea primului război mondial şi de Marea Unire a românilor din 1918. Marţi 27 noiembrie preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi preşedintele României, Klaus Iohanis, vor inaugura acest sezon cultural comun, o ocazie în primul rînd pentru România de a-şi proiecta în spaţiul francez o nouă imagine, aceea a creativităţii şi a dinamismului.

Dosarul de presă publicat cu ocazia acestui eveniment este încadrat de două imagini: în prima îl vedem pe Dracula alături de Edith Piaf iar în a doua pe Napoleon alături de Maria Tănase. Ce se ascunde în spatele acestor asociaţii insolite şi aparent surprinzătoare? Dorinţa de a depăşi clişeele legate de modul în care este receptată România în Franţa, dar şi de modul în care este receptată uneori Franţa în România. Explicaţia este binevenită şi o găsim într-o notă comună semnată de cei doi comisari care s-au ocupat de organizarea sezonului comun, Andrei Ţărnea pentru partea română şi Jean-Jacques Garnier pentru partea franceză.

Pînă la sfîrşitul lunii iulie anul viitor, un număr impresionant de evenimente avînd în centrul lor creativitatea românească se vor desfăşura la Paris dar şi în oraşe precum Lyon, Bordeaux, Marsilia, Orléans, Mulhouse, Angers, Montpellier… România va fi prezentă în Franţa cu literatura ei, cu artiştii ei plastici, cu filme, cu concerte, cu expoziţii, cu spectacole de dans, cu tradiţiile ei populare şi culinare, cu propuneri turistice, cu prezentarea oportunităţilor economice… Zeci şi zeci de evenimente sunt astfel concepute încît francezii să poată avea o imagine diversificată şi nuanţată a României, ca o ţară perfect integrată în Europa, fără complexe, ataşată valorilor europene şi valorilor democraţiei dar şi francofoniei.

Semnalez doar cîteva dintre evenimente: expoziţii ale artiştilor români în locuri prestigioase, cum ar fi Centrul Naţional de Artă şi de Cultură Georges-Pompidou de la Paris, şi Muzeul Civilizaţiilor Europei şi ale Mediteranei de la Marsilia. Intre 11 şi 18 decembrie Théâtre de la Ville din Paris va găzdui mai multe spectacole venite din România, iar între 13 şi 16 decembrie cinematograful Reflet Medicis va prezenta 11 filme româneşti. Anul viitor, între 19 şi 23 martie Editura l’Harmattan organizează o săptămînă a autorilor franco-români, iar oraşul Lyon va fi, între 3 şi 7 aprilie, gazda unui festival dedicat culturii numerice. Un forum economic franco-român, o prezentare de vinuri româneşti la Bordeaux, un turneu al unor maeştri bucătari români în Franţa sunt alte puncte din program. S-ar spune că este invitată să se exprime în Franţa acea Românie care inovează, care crede în viitor, care are capacitatea de a nu se lăsa frînată de multiplele crize interne dar şi de cele din spaţiul european.

Istoric vorbind, România modernă creată după primul război mondial îşi are fundamentele în semnarea Tratatului de la Versailles, cînd Franţa victorioasă a sprijinit revendicările românilor. Ar trebui să mai adăugăm însă că Franţa a fost principala fereastră spre universalitate a creatorilor români încă de la începutul secolului al XIX-lea. Nici o altă ţară occidentală nu şi-a deschis porţile aşa cum a făcut-o Franţa pentru scriitorii şi creatorii veniţi din România. Brâncuşi, Tristan Tzara, Elvire Popesco, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Panait Istrati, Gherasim Luca… iată doar cîteva nume care au intrat în panteonul cultural francez dar care evocă şi România.

Răsfoind programul acestui bogat sezon Franţa-România rămînem imediat cu impresia că organizatorii au cîştigat pariul: acela de a evita clişeele şi de a privilegia prezentul şi mai ales viitorul. Această amplă manifestare este fără precedent în istoria relaţiilor franco-române şi reprezintă o şansă pentru ca România să înceapă să fie văzută altfel, nu doar în Franţa ci şi în Europa. Depinde însă numai de români, şi în primul rînd de clasa politică din România, ca această şansă enormă să nu se risipească. Pentru că oricît ar străluci România prin artiştii şi creatorii ei în străinătate, adevărata imagine a ţării rămîne cea din interior.

703