Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cimitirul Père Lachaise – unul dintre cele mai vizitate locuri de veci de pe planetă

cimitirul_père-lachaise_este_vizitat_anual_de_3_milioane_de_persoane.jpg

Cimitirul parizian Père-Lachaise este vizitat anual de 3 milioane de persoane.
Cimitirul parizian Père-Lachaise este vizitat anual de 3 milioane de persoane.
Image source: 
Cristina Teaca

Turiştii români aflaţi în vizită în Paris au la îndemână o aplicaţie ce se poate instala pe telefonul mobil şi care concepe un traseu al locurilor în care au trăit personalităţi româneşti în Paris - Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tristan Tzara. Aplicaţia Celebro a fost concepută de tineri IT-işti ce lucrează în Franţa pentru a promova patrimoniul cultural românesc din Paris.  Raluca Maria Smaranda este cea care a coordonat proiectul şi s-a inspirat din cartea unui francez, care a scris despre “Parisul românilor”. Aplicaţia a cuprins şi locurile de veci ale românilor celebri pentru cei care vor să aşeze o floare, spre exemplu, la mormântul celui mai important muzician român – George Enescu.Cristina Teacă a însoţit-o pe Raluca Maria Smaranda în cel mai vizitat cimitir din Franţa şi probabil şi din lume – cimitirul Père-Lachaise, acolo unde se află înmormântate foarte multe personalităţi ale planetei, printre care şi Edith Piaf, Maria Callas şi Jim Morrison, compozitorul Frédéric Chopin, scriitorii Honoré de Balzac şi Oscar Wilde şi pictorul Eugène Delacroix. 

Aplicația CelebRo cuprinde adrese istorice, de la cafeneaua Riche, în care aveau loc dineurile impresioniștilor finanțate de susținătorul lor, Georges de Bellio sau Gheorghe Bellu, până la sediul Radio Europa Liberă din Paris, unde se auzea vocea Monicăi Lovinescu, simbol al rezistenţei anticomuniste din exil.

Românii care se plimbă prin Paris pot descoperi mansarda lui Cioran, atelierul lui Brâncuşi ori aleile pe care se plimba Martha Bibescu pe insula Saint Louis.

Aplicaţia traversează întreg Parisul. Sunt cuprinse cartierele cele mai cunoscute: cartierul Latin, universitatea Sorbonne, Tour Eiffel,  se traversează Sena la Notre Dame şi se ajunge pe insula Saint Louis unde a locuit Martha Bibescu. Practic tot Parisul are o memorie românescă, spune creatoarea aplicaţiei, Raluca Maris Smaranda care vorbeşte şi despre Constantin Brâncuşi – atelierul său se găseşte acum lângă Centre Pompidou.

Aproape în toate arondismentele Parisului găsim urme româneşti. Si dacă tot vorbim de urme, am mers cu Raluca Maria Smaranda în faimosul cimitir parizian Père-Lachaise, probabil cel mai vizitat cimitir din lume datorită celor 3 milioane de vizitatori anual.

Cimitirul parizian Père-Lachaise.

Cimitirul parizian Père-Lachaise.
Cimitirul parizian Père-Lachaise.
Image source: 
Cristina Teaca

Cimitirul a fost deschis în mai 1804 şi cuprinde 70.000 de morminte din care 80 sunt ale unor români, dar există şi 160 de urne ale unor compatrioţi.

Raluca Maria Smaranda: "Aceste cifre se bazează pe cartea lui Jean Yves Conrad «Roumanie – capitale … Paris» , este specialist în istoria românilor din Paris. Datorită studiilor dânsului avem o imagine asupra numărului românilor care sunt înmormântaţi în cimitirele pariziene. Spre exemplu, în cimitirul Montparnasse are 170 de morminte româneşti – spre exemplu al lui Tristan Tzara, Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, sculptorul Ion Vlad care a realizat statuia lui Mihai Eminescu ce se află lângă Catedrala ortodoxă română de pe strada Jean de Beauvais. Tot în Montparnasse este înmormântată Ermiona Asachi, soţia scriitorului şi istoricului francez Edgar Quinet, apoi Visarion Puiu, Eugen Ionesco.

În Montmartre a fost înmormântat Ioan Mirea –poet, pictor şi sculptor alături de un alt pictor și poet suprarealist Victor Brauner – acesta din urmă are un mormânt interesant, cu o sculptură ce reprezintă oarecum creaţia sa ca pictor suprarealist.

Cimitirul Père-Lachaise este interesant pentru că putem afla poveşti româneşti în cel mai vizitat cimitir din lume, cu milioane de vizitatori pe an. Si cred că ne putem introduce oarecum mai uşor în istorie, ori în anumite timpuri trecute, gândindu-ne la aceşti români care au făcut prezentul.”

Cristina Teacă : De ce este Père Lachaise cel mai vizitat cimitir?

Raluca Maria Smaranda: «Sunt personalităţi din alte culturi, oameni din întreaga lume vin aici să îşi găsească personalităţile din ţara lor, Jim Morisson este de exemplu înmormântat aici. La fel şi scriitori celebri americani ori englezi. Dar şi pentru că fiecare mormânt are o poveste, o sculptură, o inscripţie, este intrigant, ascunde poveşti şi stilurile mormintelor sunt foarte diferite iar în plus este linişte.»

Cristina Teacă: Iar drumul prin acest cimitir celebru ne-a dus la mormântul lui Gheorghe Bellu.

Raluca Maria Smaranda: «Colecţionarul de artă Gheorghe Bellu ori Georges de Bellio a fost medicul homeopat al lui Manet, Monet, Pissarro, Sisley ori Renoir. Nu doar că le cumpăra operele de artă dar îi şi susţinea financiar. Fiica sa, Victorine Donop de Monchy a donat colecţia de Bellio muzeului Marmottan Monet, un număr mare de lucrări ale impresioniştilor.»

.

foto_mormantul-lui-george-enescu.jpg

Locul unde a fost înmormântat George Enescu – pe o colină a cimitirului Père-Lachaise.
Locul unde a fost înmormântat George Enescu – pe o colină a cimitirului Père-Lachaise.

Cristina Teacă: Am ajuns şi la locul unde a fost înmormântat George Enescu – pe o colină a cimitirului Père-Lachaise.

Raluca Maria Smaranda: "George Enescu a ajuns în Paris în 1895 pentru a studia la Conservator. În Paris a obţinut consacrarea cu două rapsodii – Rapsodia Română numărul 1 şi Rapsodia Română numărul 2. Cea de a doua Rapsodie a fost auzită pentru prima dată în februarie 1908 în Sala Gaveau din Paris. Am putea spune că Enescu şi-a construit cariera la Paris şi a înscris România în istoria muzicii universale. Este un bun loc în care ne putem gândi la trecut. ”

Cristina Teacă: Cărările întortocheate ale cimitirului Père-Lachaise ne-au dus la un alt mormânt, unul uşor atipic – al poetului George Silviu şi al soţiei sale.

Raluca Maria Smaranda: “Regăsim aici o coloană pe care putem citi un epitaf: “aici a trăit şi a murit în surghiun, un biet visător, un poet, un nebun, trăindu-şi tristeţea în care a căzut, iubind libertatea în care a crezut. Doar umbre de stihuri în urmă rămân, aici a trăit şi a murit un român.

Jean Yves Conrad scrie în cartea sa că George Silviu a fost avocat, jurnalist, poet şi că în 1961 s-a refugiat în Franţa după ce a fost închis în închisorile comuniste, fără proces. Ïn Franţa a scris romanul Igrasia – o mărturie asupra sistemului represiv din care a ieşit.

Alături este soţia sa, Rene George Silviu – născută într-o familie de anticari din Iaşi iar apoi tipografi la Bucureşti, proprietari ai magazinului Victoria de pe Calea Victoriei din Bucureşti, creatoare de teatru de marionete – cuplu ce şi-a găsit libertatea la Paris. “

 

201