Franţa: executivul obligat la concesii în faţa „vestelor galbene”

Violenţele care au avut loc la Paris şi în alte localităţi franceze în contextul mobilizării „vestelor galbene” au cîntărit fără îndoială foarte mult în balanţa deciziei. Ele au fost receptate pînă la urmă ca o expresie a unei explozii ale nemulţumirii populare, şi ca un semn de radicalizare a mişcării. Chiar dacă actele de vandalism sunt condamnate de întreaga clasă politică, sondajele pun în lumină faptul că peste 70 la sută din populaţie sprijină protestele „vestelor galbene”. Primul ministru francez Edouard Philippe a fost obligat deci să analizeze în felul următor „furia” francezilor:

„Este furia Franţei care munceşte, care munceşte din greu. Această furie îşi are sursa într-o profundă injustiţie, aceea de a nu putea trăi demn din fructul muncii depuse, de a nu putea asigura nevoile copiilor în ciuda faptului că ziua de muncă începe devreme şi se sfîrşeşte tîrziu, mai ales dacă adăugăm orele de transport”.

Iată deci o manieră de a recunoaşte că francezii care s-au revoltat au avut dreptate. Si în direcţia lor face executivul un gest anunţînd suspendarea pe şase luni a trei măsuri fiscale care urmau să intre în vigoare pe data de întîi ianuarie anul viitor.

„Nici o taxă nu merită să pună în pericol unitatea naţiunii”, a mais spus Edouard Philippe în alocuţiunea rostită de la Palatul Matignon, sediul primului ministru. Mai concret, sunt puse între paranteze trei iniţiative: impozitul ecologic pe poluarea cu carburanţi, mărirea preţului la diesel şi taxarea suplimentară la carburanţi în cazul intreprinderilor. Timp de şase lui executivul urmează să se concerteze cu toţi partenerii sociali pentru a găsi alte soluţii în privinţa unei „tranziţi ecologice” care rămîne necesară. In tot acest timp, a mai subliniat premierul, nu vor fi mărite preţurile la gaz şi la electricitate, şi nici nu vor fi aplicate noile metode preconizate în privinţa controlului tehnic al automobilelor. Preşedintele Emmanuel Macron ar fi vrut să accelereze un fel de tranziţie spre mijloacele de transport mai puţin poluante, prin abandonarea treptată a vehiculelor pe bază de diesel şi prin favorizarea celor pe bază de benzină sau a vehiculelor elctrice sau hibride.

Nu este sigur însă că nemulţumirile francezilor vor fi calmate cu aceste măsuri, mai ales că în ultimul timp s-a produs un fel de contaminare protestatară. Este cazul cu elevii de liceu şi cu studenţii nemulţumiţi de condiţiile în care îşi desfăşoară uneori activitatea. Unele universităţi consideră drept o eroare intenţia autorităţilor de a mări taxele pentru studenţii străini.

„Forţat să cedeze în faţa revoltei vestelor galbene şi a cortegiului său de violenţe, Emmanuel Macron se vede fragilizat din punct de vedere politic, capacitatea sa de a reforma şi traiectoria sa bugetară sunt ameninţate iar ponderea sa internaţională este afectată”, notează un analist al Agenţiei Reuters.

Criza „vestelor galbene” intervine într-un moment cînd Emmanuel Macron se pregătea într-un fel să-şi asume rolul de lider european, în vederea unor importante reforme în interiorul Uniunii Europene. Pe plan internaţional el încerca să contracareze politica de tip „America first” a lui Donald Trump. Ori, iată că insuccesele sale interne şi cota sa de popularitate scăzută îl penalizează şi îi diminuează autoritatea şi credibilitatea. Preşedintele american îşi permite chiar să-i dea lecţii şi să afirme că lipsa de popularitate a lui Emmanuel Macron se datorează şomajului ridicat din Franţa, zece la sută din populaţia activă. Donald Trump spune multe enormităţi în general, dar în privinţa preşedintelui francez s-ar putea să aibă dreptate.