Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (149) : L’IFRI a quarante ans, mulți înainte

world-policy-conference-ok-_0.jpg

 Thierry de Montbrial, fondator al Institutului francez de relații internaționale
Thierry de Montbrial, fondator al Institutului francez de relații internaționale
Image source: 
Credit foto: RFI / World Policy Conference

Actuala criză socială din Franţa este considerată de unii comentatori ca o expresie a unui "eşec" al democraţiei, ca o incapacitate a unei întregi societăţi de a "reinventa" democraţia. Reflecţiile în jurul acestui subiect sunt întotdeauna interesante, cu atît mai mault cu cît Europa pare să sufere în prezent de un deficit de imaginaţie. Si Europa trebuie "reinventată", pentru a ieşi din blocajele ei actuale. Scriitorul Virgil Tănase abordează aceste subiecte în cronica următoare.

Institutul francez de relații internaționale, le célèbre IFRI, fête ses quarante ans. Fondé par Thierry de Montbrial, ancien polytechnicien, en prolongement d’un centre d’analyse et de prévision du Quai d’Orsay, Institutul, care numără azi peste cinzeci de cercetători, se bucură de o reputație internațională care-i permite să aibă relații privilegiate avec les plus importants décideurs du monde entier. Il constitue à l’heure actuelle un des plus prestigieux  «  thing tank », laborator de idei dacă preferați, din lume. Analizele și previziunile sale sunt un reper de neînlocuit pentru toți cei care, cu răspunderi în fața colectivităților naționale, cherchent des repères pour comprendre le monde contemporain.

L’IFRI les aide à entrevoir l’horizon vers lequel semblent se diriger nos sociétés qui semblent ne pas tenir compte de voința și părerea unor diriguitori care nu pot decât să curețe drumul și să-și apere semenii de primejdiile trecerii noastre prin istorie. L’IFRI își exercită analiza asupra unor câmpuri de cercetare bine definite și a căror listă este periodic revăzută. E de la sine înțeles că una din principalele sale preocupări este Europa și viitorul acesteia în perspectiva noilor echilibre (sau dezechilibre, depinde de punctul nostru de vedere) mondiale.

Cela n’est pas sans importance pour ceux qui nous écoutent en Roumanie, întrucât acest Institut este cofondatorul, împreună cu Academia română, a unui colocviu anual internațional ajuns, cu sprijinul Academiei franceze de științe morale și politice și al Fundației naționale pentru știință și artă de la București, la a 17a ediție. Cette année encore, le colloque « Penser l’Europe » a réuni à la fin du mois de septembre sous la coupole de l’Académie roumaine des personnalités venues de 12 pays pour éclairer un sujet qui n’a pas fini de faire débat, celui de cette nouvelle Europe née à la fin de la Première guerre mondiale – tema colocviului fiind, în acest an al centenarului Marii Uniri, „România-Europa 1918-2018”.  

Pour ouvrir cette année anniversaire, l’IFRI nous a invités à un débat concernant la situation internationale entre Thierry de Montbrial, président de l’IFRI dont il a été déjà question dans plusieurs de nos chroniques bilingues, et Hubert Védrine, care, după ce a fost secretar general al Preșidenției republicii când în fruntea statului se afla François Mitterrand, a ocupat timp de cinci ani postul de ministru de externe în guvernul socialist condus de Lionel Jospin.  Hubert Védrine este considerat azi drept unul din cei mai lucizi comentatorii politici. La discussion a tenu toutes ses promesses et elle mériterait d’être évoquée plus longuement que ne le permet cette chronique.

En ce qui nous concerne, ne mulțumim să evocăm câteva idei de maximă importanță pentru noi cei care, socotindu-ne europeeni, ne procupăm de soarta instituțiilor care o reprezintă. Thierry de Montbrial et Hubert Védrine s’accordent pour dire qu’en démocratie aussi, un régime politique perd sa légitimité s’il s’avère inefficace d’un point de vue économique et social. Pour eux, la chute de l’Union soviétique ne se doit pas à une quelconque faillite idéologique ci faptului că, dovedindu-se ineficace, sistemul și-a pierdut legitimitatea. Ori, spun cei doi analiști, e ceea ce se întâmplă azi cu instituțiile europeene. Lipsită de o eficacitate îndeosebi politică și socială, Comunitatea europeană începe să-și piardă legitimitatea.

Consecința este ceea ce vorbitorii au numit „un deficit democratic”, d’autant plus grave que ce « déficit démocratique » se fait sentir dans des pays foncièrement démocratiques mais où des couches de plus en plus larges de la population ne se sentent plus représentées în structurile decizionare. Cum poate fi restabilită democrația, se întreabă Thierry de Montbrial și Hubert Védrine, când legătura dintre cetățeni și reprezentanții lor e ruptă ? când sistemul instituțional absoarbe reprezentanții democratic aleși și-i desparte de cei ale căror interese și aspirații ar trebui să le transmită instanțelor decizionare, care devin astfel un fel de asteroizi birocratici ?

 Cum era de așteptat din partea unor personalități de cea mai înaltă ținută intelectuală, Thierry de Montbrial și Hubert Védrine nu fac pe dascălii și se feresc să dea lecții. Ils se contentent d’indiquer des pistes de réflexion. Dont l’une surtout est tellement étrange, qu’elle choque comme si elle voulait casser un mur. Il  nous faudrait « un putsch démocratique » spune mai în glumă mai în serios Hubert Védrine, fără ca timpul să-i permită să explice această afirmație paradoxală. A moins qu’il ne s’agisse d’une de ces révoltes populaires qui font changer le cours de lHistoire et dont la France s’en est fait une spécialité depuis le XIVe siècle à peu près.

 

 

Virgil Tǎnase : Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (149)
518