Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pactul mondial asupra migranţilor: necesar dar contestat

2018-09-30t130627z_1057879165_rc11bd0df150_rtrmadp_3_europe-migrants-aquarius_0.jpg

Migranţi salvaţi în Mediterana, debarcaţi pe 30 septembrie 2018 în portul La Valetta.
Migranţi salvaţi în Mediterana, debarcaţi pe 30 septembrie 2018 în portul La Valetta.
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Darrin Zammit Lupi

Peste o sută de ţări şi-au trimis reprezentanţii la Marrakech, în Maroc, pentru a aproba în mod oficial Pactul mondial asupra migranţilor. Acest document nu are caracter constrîngător dar este destinat să precizeze cîteva obiective, inclusiv cîteva principii morale, legate de fenomenul migraţiilor. În Europa documentul a fost criticat şi respins de mai multe ţări.

Consecinţă, probabil, a crizei migratorii din 2015, în multe capitale europene acest pact mondial iniţiat de Organizaţia Naţiunilor Unite este privit cu circumspecţie. Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, şi Letonia l-au respins în mod categoric. In Belgia dezbaterea legată de pact a provocat o criză în sînul coaliţiei guvernamentale, documentul fiind criticat vehement de naţionaliştii flamanzi.

Seful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, declară într-un interviu acordat Agenţiei France Presse că Europa îşi pierde credibilitatea datorită acestor disensiuni interne. Dar mai cîntăreşte ea din punct de vedere diplomatic pe plan mondial? Jean Asselborn are impresia că nu... Ceea ce nu înseamnă însă că Europa nu rămîne una dintre primele destinaţii ale fluxurilor migratorii.

Potrivit Organizaţiei internaţionale pentru migraţii, de la începutul acestui an au sosit în Europa peste 132 000 de migranţi, dintre care în jur de 108 000 pe cale maritimă. In jur de 2130 de migranţi şi-au pierdut viaţa în cursul traversării Mediteranei. Pactul mondial legat de migranţi a mai fost respins de Statele Unite, Australia, Elveţia şi Israel.

De fapt, toate ţările care nu vor să-şi pună semnătura pe document se tem de o eventuală utilizare a sa în context de recurs juridic. Ele preferă deci, după cum arată Agenţia France Presse, să adopte o gestiune naţională în privinţa migraţiilor. Printre criticile, probabil justificate, care i se aduc acestui document se numără faptul că el nu stipulează unele obligaţii pe care ar trebui să şi le asume imigranţii, cum ar fi respectarea unor principii democratice, sau a egalităţii în drepturi dintre femei şi bărbaţi. În nici un caz însă Pactul nu atentează la suveranitatea statelor.

Migraţiile vor rămîne un fenomen durabil în viitoarele decenii, iar comunitatea internaţională, într-un fel sau altul va trebui să se organizeze pentru mai multă solidaritate la acest capitol.