Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: "Vestele galbene" influenţează Produsul Intern Brut

un_protestatar_din_miscarea_vestele_galbene_cu_un_drapel_francez_in_mana_pe_champs_elysees_in_apropiere_de_arcul_de_triumf_din_paris_8_decembrie_2018.jpg

Un protestatar din miscarea Vestele galbene, cu un drapel francez în mâna, pe Champs Elysées, în apropiere de Arcul de Triumf din Paris, 8 decembrie 2018.
Un protestatar din miscarea Vestele galbene, cu un drapel francez în mâna, pe Champs Elysées, în apropiere de Arcul de Triumf din Paris, 8 decembrie 2018.
Image source: 
REUTERS/Christian Hartmann

Francezii aşteaptă ora 20h, ora la care preşedintele li se va adresa într-o intervenţie televizată în încercarea de a dezamorsa conflictul declanşat de mişcarea Gilets jaunes/ Vestele galbene. Chiar dacă manifestaţia de sâmbătă a fost mai bine stăpânită de forţele de ordine, cu preţul unui număr record de reţineri şi arestări în rândul «vestelor galbene», preşedintele nu intenţioneazăsă se limiteze la atât. Manifestanţii au produs nu doar pagube materiale importante dar influenţează chiar şi Produsul Intern Brut – unul în scădere după ultimele săptămâni de proteste.

Nemulţumirea există iar preşedintele va trebui să răspundă, explică pentru Le Monde un apropiat al preşedintelui, în timp ce tot mai mulţi francezi se declară de partea «vestelor galbene».

În timp ce sunt contabilizate pagubele materiale şi impactul asupra economiei, preşedintele s-a întâlnit luni la Elysée cu organizaţiile sindicale şi patronale, cu miniştri şi cu primul-ministru, liderii Consiliului Economic şi Social, ai Adunării Naţionale şi Senatului – întâlnire ce ar trebui să aducă un răspuns la criza pe care o traversează Franţa.

Există în continuare un nou apel la mobilizare, lansat de «vestele galbene»,  pentru data de 15 décembre.

Preşedintele va vorbi după zece zile în care nu s-a exprimat aproape deloc – a denunţat însă violenţele înregistrate în Paris şi în ţară şi a confirmat anularea taxei pe carburant cea care a determinat o creştere cu 6 centi a preţului la diesel şi cu 3 centi în cazul benzinelor.

Anularea taxei pe carbon reprezintă un minus de 4 miliarde de euro în bugetul pe 2019 ceea ce va afecta deficitul public pentru anul viitor. Dar oricum pagubele materiale rezultate în urma protestelor sunt si ele de ordinul miliardelor de euro.

Iar creşterea economică a Franţei va fi mai puţin puternică decât se prevăzuse pentru al 4-lea trimestru, potrivit guvernului şi Băncii centrale. Economiştii anticipează o degradare a finanţelor publice, imputabilă “vestelor galbene” dar şi unei încetiniri la nível european.

Banca Centrală franceză anunţă o scădere cu 0,2% a nivelului de creştere a Produsului Intern Brut, pentru acest ultim semestru din an, impactul mişcării «vestelor galbene» fiind resimţit în majoritatea sectoarelor economiei.

De partea sa, ministrul Economiei, Bruno Le Maire vorbeşte despre o diminuare cu 0,1% a creşterii PIB, ca urmare a puternicelor proteste din ultimele săptămâni din Franţa. O diminuare ce nu va mai putea fi recuperată, atenţionază ministrul şi vorbeşte despre o catastrofă - pentru comerţ şi pentru economie. El susţine că factura pagubelor va trebui achitată de stat şi de asiguratori.

Aceeaşi scădere este preconizată şi de economistul Patrick Artus, dar în cazul în care protestele se vor opri după intervenţia televizată a preşedintelui Emmanuel Macron. Economistul este de părere că nu magazinele sparte au contat într-atât cât întârzierile înregistrate ca urmare a blocajelor de trafic iar apoi consumul a scăzut căci lumea nu s-a mai putut deplasa în condiţii normale.

Dar, o reducere a consumului a fost observată încă dinainte de declanşarea protestelor, observă un alt economist - Olivier Passet. Ceea ce blochează Franţa este creşterea preţurilor în timp ce salariile înregistrează o creştere aproape nesemnificativă, explică Olivier Passet.

Perioada Crăciunului este crucială pentru comercianţi. Unii susţin că înregistrează o scădere a activităţii chiar şi de 40%.

Confederaţia societăţilor mici şi mijlocii se aşteaptă la pierderi de până la 10 miliarde de euro şi cere ajutorul guvernului – prin crearea unei celule de criză şi o eşalonare a creanţelor fiscale ori sociale pentru acele societăţi aflate în dificultate dar şi o mai mare înţelegere din partea băncilor.

Protestele «vestelor galbene» trimite un mesaj foarte neclar marilor investitori internaţionali, susţine specialistul în strategii economice Daniel Gérino care vorbeşte chiar despre o incertitudine ce nu este propice investiţiilor: "Investitorii internaţionali erau mai degrabă optimişti şi atraşi de Franţa deoarece existau toate semnele că există un cadru fiscal ce se pretează investiţiilor: o infrastructură foarte bună, un sistem educativ de calitate, deci capacitatea pentru a dezvolta afaceri. Dar, din păcate, de ceva timp, observăm că protestele “vestelor galbene” trimit un mesaj mult mai complicat în special marilor investitori internaţionali. Iar oamenii de afaceri consideră acum că este pusă sub semnul întrebării tocmai stabilitatea fiscală – iar ea antrenează o zonă de umbră, de incertitudine ce nu este propice investiţiilor."

136.000 de membri ai mişcării «vestele galbene » au protestat în întreaga Franţă, sâmbăta aceasta. În ciuda unui dispozitiv de securitate important, pagubele materiale sunt importante.  La Paris, manifestaţia a reunit aproximativ 10.000 de oameni.Potrivit ministerului de Interne, 120.000 de poliţişti, jandarmi şi pompieri au fost mobilizaţi pentru ziua de sâmbătă. 264 de oameni au fost răniţi dintre care 40 de poliţişti şi jandarmi. Mai mulţi jurnalişti au fost răniţi şi au necesitat intervenţia medicilor. 2.000 de oameni au fost reţinuţi, jumătate din ei la Paris.

Pagubele materiale sunt dintre cele mai diverse. Jumătate din radarele fixe au fost distruse. 1.500 dintre ele nu mai funcţionează. Un record în materie.

Si, ca să ne amintim de la ce a pornit totul: mişcarea «vestele galbene», care adună francezi de toate vârstele – a fost lansată pentru a protesta contra creşterii preţului la carburant dar ulterior lista revendicărilor a tot crescut. Unii cer demisia preşedintelui Emmanuel Macron, scăderea taxelor ori eliminarea unora, alţii cer organizarea unor referendumuri cetăţeneşti, prezentate drept soluţia pentru a reda cuvântul poporului. Referendumul popular trebuie să fie stipulat în Constituţie, cer francezii ce s-au alăturat acestei mişcări.  Dacă propunerea va reuşi să obţină 700.000 de semnături, ea se va transforma într-un proiect de lege şi va trebui discutat de Adunarea Naţională.

Mai exact, 42 de revendicări se află pe lista «vestelor galbene» difuzată pe reţelele sociale şi adresată parlamentarilor francezi.

Există în continuare blocaje rutiere, în mai multe regiuni ale Franţei iar unele rafinării sunt blocate astfel că multe benzinării nu pot fi aprovizionate cu carburant.

Luni, aproape 400 de benzinării erau închise pentru că nu mai aveau carburant dar numărul celor afectate de blocajul «vestelor galbene» este mult mai mare – 600.

În timp ce discursul preşedintelui este aşteptat surse din Partidul Socialist citate de Reuters anunţă intenţia de a depune o moţiune de cenzură împotriva guvernului, ce va fi susţinută şi de La France insoumise / Franţa Nesupusă.

520