Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa - “victimă colaterală” a vestelor galbene

2018-11-13t154007z_1751578851_rc131d4b3090_rtrmadp_3_britain-eu_0.jpg

Manifestaţie la Bruxelles pe 8 decembrie 2018, după modelul "vestelor galbene"
Manifestaţie la Bruxelles pe 8 decembrie 2018, după modelul "vestelor galbene"
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Yves Herman

Mişcarea vestelor galbene din Franţa are consecinţe negative în Europa, iar unele dintre ele sunt deja vizibile. In Germania este criticat, de exemplu, faptul că preşedintele Emmanuel Macron a “cedat” sub presiunea străzii. Unii responsabili politici germani consideră că moneda unică europeană riscă să fie pusă în pericol de deficitul bugetar care se anunţă în Franţa.

Europa a intrat deja într-o perioadă de turbulenţe odată cu Brexit-ul şi cu fragilizarea politică a doamnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Revoltele din Franţa şi măsurile anunţate de Emmanuel Macron pentru calmarea spiritelor riscă să accentueze turbulenţele. Germania, care este gardianul disciplinei bugetare în cadrul Uniunii Europene, se teme că Franţa nu-şi va putea respecta obligaţia de a menţine deficitul bugetar sub limita de 3 la sută.

Bruxelles-ul avea deja probleme, în acest sens, cu Italia. Ori, iată că un alt membru fondator al Uniunii Europene se regăseşte într-o situaţie similară. La Paris, însă, această comparaţie este refuzată. Executivul francez consideră că o eventuală depăşire a pragului de 3 la sută se face în contextul unui mare efort reformator, ceea ce nu ar fi cazul Italiei.  Responsabilii de la Bruxelles au urmărit evenimentele din Franţa şi sunt dispuşi să se arate clemenţi cu Parisului. Comisia europeană înţelege de fapt că într-un context de gravă criză socială, cînd se pune problema evitării unei fracturi sociale, o abatere de la regulă poate fi tolerată temporar.

Mai rămîne însă întrebarea: de cît timp va avea nevoie preşedintele Emmanuel Macron pentru a resuda în jurul său naţiunea franceză astfel încît să redevină credibil ca lider pe plan european. Diverşi comentatori constată că pînă acum doamna Angela Merkel nu i-a oferit lui Emmanuel Macron decît surîsuri ori de cîte ori acesta a pledat pentru relansarea Uniunii Europene. Ori, surîsurile nu sunt şi ajutoare concrete. Mai toate ideile avansate de şeful statului francez au rămas suspendate în aer, pe fondul unei evidente  lipse de entuziasm din partea germană.

Editorialistul Christian Makarian arată în revista L’Express că Emmanuel Macron şi-a pierdut statutul de "preşedinte model" în tabăra occidentală. "Vestele galbene" au reuşit să-i submineze autoritatea iar proiectele sale de reforme la nivelul Europei vor trebui să aştepte pînă cînd vor reuşi reformele sale interne. Mai putem vorbi oare astăzi de "cuplul franco-german" ca motor al Europei? Pînă acum, scrie Christian Makarian, Angela Merkel a format patru "cupluri" cu patru preşedinţi francezi: cu Jacques Chirac, cu Nicolas Sarkozy, cu François Hollande şi cu Emmanuel Macron. Cel mai fragil este ultimul…

Revista L’Express mai publică în numărul ei din săptămîna aceasta un dosar legat de “ura anti-Macron” devenită atît de vizibilă în cursul mişcării vestelor galbene. O ură care s-a focalizat şi asupra soţiei lui Emmanuel Macron, Brigitte. In dosarul revistei sunt citate slogane anti-Brigitte, termeni stupefianţi atît prin violenţa cît şi prin vulgaritatea lor. Va mai putea acţiona Emmanuel Macron în acest context social tensionat? se întreabă realizatorii dosarului. Si tot ei îşi exprimă temerea că Emmanuel Macron ar putea deveni un “preşedinte mumie”, paralizat de ura îndreptată împotriva sa.