Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: vestele galbene şi iluziile “democraţiei directe”

2018-12-08t083359z_1671294065_rc1ccd6a7780_rtrmadp_3_france-protests_0.jpg

“Veste galbene” pe Champs-Elysées, sîmbătă 15 decembrie   
“Veste galbene” pe Champs-Elysées, sîmbătă 15 decembrie  
Image source: 
Credit foto: RFI.FR

Reprezintă mişcarea "vestelor galbene" un pericol pentru democraţie? Intrebarea revine în multe analize din presa franceză, în măsura în care manifestanţii în veste galbene contestă democraţia reprezentativă şi cer o democraţie "directă" sau "participativă".

De la bun început, odată cu primele proteste împotriva creşterii preţurilor la carburanţi, “vestele galbene” şi-au exprimat neîncrederea în instanţele democraţiei. Mai precis, în toate formele de reprezentare: consilieri municipali, parlamentari, miniştri, preşedinte, partide politice, formaţiuni sindicale.

S-ar spune că singura "instanţă" care îi reprezintă pe revoltaţi este una mediatică, mai precis Facebook-ul. Prin intermediul acestei invenţii recente comunică între ele “vestele galbene”, pe Facebook îşi exprimă ele opiniile, pe Facebook îşi postează imaginile…

După cum arăta un comentator în cotidianul economic Les Echos, mişcarea vestelor galbene contestă de fapt un model de democraţie, cea reprezentativă, care este imperfect dar rămîne cel mai bun inventat pînă acum. S-ar putea ca într-o zi, datorită tehnologiei, umanitatea să poată inventa o “democraţie numerică”, şi cetăţenii să poată vota direct cu telefonul mobil. Viaţa democratică ar urma să se deruleze deci printr-un referendum continuu, în toate privinţele.

Pentru moment, însă, “vestele galbene” propun mai degrabă haosul. Din start ele au refuzat să-şi desemneze lideri, iar unii dintre purtătorii lor de cuvînt care au încercat să negocieze cu executivul de la Paris, în numele întregii mişcări, au fost ameninţaţi cu moartea.

Ceea ce privilegiază vestele galbene s-ar putea numi “auto-organizare”, ceea ce se traduce prin acţiuni de blocare a circulaţiei şi a unor puncte strategice precum depozitele de carburanţi, dar şi prin reuniuni şi manifestaţii.

Comentatori avizaţi, în Franţa, avertizează că această mişcare inedită riscă să devieze într-o direcţie proastă, reacţionară sau fascizantă. In mod tradiţional, în Franţa, “poporul” a fost întotdeauna considerat ca făcînd corp comun cu ideologiile de stînga. Există însă, iată, un risc, şi anume ca o parte a “poporului”, contestînd democraţia liberală, să se îndrepte spre o formă de fascism anarhic.

 

 

Tags: