Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Vestele galbene" şi tradiţia medievală a carnavalului în Franţa

gilets_jaunes_.jpg

“Veste galbene” la Paris, sîmbătă 15 decembrie 2018
“Veste galbene” la Paris, sîmbătă 15 decembrie 2018
Image source: 
Credit foto: Lucas Barioulet, AFP

In paralel cu mişcarea “vestelor galbene” asistăm în Franţa la o febrilă dezbatere filozofică şi sociologică legată de natura acestei revolte. Si numeroşi gînditori străini îşi oferă contribuţia în acest context, dovadă că unda de şoc a protestelor din Franţa este una internaţională. Revista Le Point publică în cel mai recent număr al său, cel cu data de 13 decembrie, opiniile filozofului german Peter Sloterdijk despre “vestele galbene”.

Peter Sloterdijk vorbeşte perfect limba franceză şi cunoaşte în profunzime istoria Franţei. El declară chiar că iubeşte Franţa mai mult decît propria ţară. În 2012 filozoful şi eseistul german a publicat o carte cu un titlu premonitoriu: “Să regîndim impozitul. Pentru o etică a donaţiei democratice”. Dacă reponsabilii politici francezi ar fi citit această carte şi ar fi tras învăţămintele necesare poate că revoltele de azi din Franţa ar fi fost evitate. Pentru că totul a început de la un impozit suplimentar, cel destinat să deblocheze fonduri în favoarea unor proiecte ecologice prin mărirea cu cîteva zeci de centime a preţului la carburanţi.

In interviul acordat revistei Le Point Peter Sloterdijk are cuvinte critice la adresa fostului ministrul al ecologiei, Nicolas Hulot, care a demisionat din guvern la sfîrşitul verii. El, Nicolas Hulot, ar fi trebuit să le explice francezilor necesitatea acestui impozit ecologic. El Nicolas Hulot ar fi trebuit să-şi asume această misiune pedagogică – este ceea ce crede Peter Sloterdijk. Cu această menţiune, că umanitatea va avea nevoie de un secol pentru ca "sistemul conomic mondial să ia un viraj ecologic".

Adevăratele surse ale revoltei "vestelor galbene" trebuie însă căutate într-o anumită realitate istorică franceză, şi anume în faptul că în Franţa statul are un rol mult prea mare, fiind practic omniprezent în toate domeniile. Este ceea ce crede filozoful german care îl citează, în acest sens, pe un confrate francez, Alain Peyrefitte, autorul unei cărţi intitulată "Răul francez", apărută în 1976. Structura societăţii franceze este una care nu a reuşit să se debaraseze niciodată de moştenira absolutistă, de unde un anumit "imobilism convulsiv” (este conceptul teoretizat de Alain Peyrefitte). Cînd statul controlează tot, în mod inerent se instaurează un fel de "iresponsabilitate nelimitată" printre cetăţeni. Care în mod natural cer apoi statului să le rezolve toate problemele, iar în situaţii de criză îl desemnează pe şeful statului drept "ţap ispăşitor".

Este exact ceea ce se întîmplă în prezent în Franţa, spune Peter Sloterdijk. Citez din interviul său: "Toată lumea ştie că nu Emmanuel Macron este cel care a inventat inegalităţile, toată lumea i-a ascultat discursurile în care promitea să acţioneze pentru binele tuturor compatrioţilor săi şi al tuturor europenilor. Si cu toate acestea este acuzat că ar fi preşedintele bogaţilor. De ce? Pentru că a petrecut cîţiva ani pe băncile şcolii sistemului bancar? Este el vinovat că ştie cum funcţionează mecanismele de creare a bogăţiei?”

Analizînd manifestaţiile violente de la Paris şi din alte oraşe franceze, Peter Sloterdijk le compară cu o tradiţie medievală franceză, cea a carnavalului. Timp de multe secole, carnavalul a fost o expresie a defulării colective, un moment de inversare a ierarhiilor şi a valorilor, cînd elitele artistocratice puteau fi insultate copios, şi cînd pînă şi ultimul “mizerabil” se putea crede rege. Ceva de acest gen, în prelungirea carnavalului mediaval, se produce acum în Franţa, afirmă, cu umor comparatistic, Peter Sloterdijk.

Citez: "La carnaval participanţii poartă costume, uneori modeste (cum este vesta galbenă care rămîne un costum modest), ceea ce îi pune pe toţi cetăţenii pe acelaşi picior de egalitate." Filozoful german aduce argumente evocînd-l pe François Rabelais, scriitor din secolul al XV-lea, care a scris pagini edificatoare despre funcţia cathartică a carnavalului.

Nu întîmplător, deci, mişcarea “vestelor galbene” este plină de “clovni”, de indivizi care fac pe nebunii… Si nu întîmplător sunt proferate atîtea insulte, unele cu caracter obscen, la adresa cuplului prezidenţial. Avem de-a face, spune Peter Sloterdijk, cu o “carnavalizare” a mişcării.