«Veste galbene»: Emmanuel Macron organizează o întâlnire la Élysée

Emmanuel Macron îi va primi marţi la Elysée pe miniştrii şi pe actorii economici pentru a găsi un răspuns şi mai clar la problemele invocate de membrii mişcării «Vestele galbene ».

La Biarritz, preşedintele ar fi trebuit să se adreseze ambasadorilor străini în Franţa şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale, într-un discurs despre priorităţile preşedinţiei G7 care începe la 1 ianuarie 2019 şi despre priorităţile Franţei în anul ce vine.

Summit anual G7 va avea loc la Biarritz la finele lui august.

Pe de altă parte, tânărul preşedinte Emmanuel Macron nu mai face alte state să viseze iar ţara sa a devenit ţinta sarcasmelor, scrie Le Figaro care urmăreşte reacţiile Statelor Unite, Rusiei, Germaniei şi a Chinei după protestele "Vestelor galbene" din Franţa.

În Statele Unite, Donald Trump a condus personal seria comentariilor la adresa Franţei, restul clasei politice a fost discretă.

Prin mai multe tweeturi publicate din noiembrie,  preşedintele american a prezentat «Vestele galbene» ca fiind dovada că a avut dreptate să se retragă din acordul din Paris, asupra schimbărilor climatice.  Apoi s-a luat de naţionalismul afişat de Emmanuel Macron şi, cum putea să rateze ocazia, de cota sa de popularitate.

Astfel, nu a răspuns invitaţiei ministrului de Externe, Jean-Yves Le Drian de a nu se amesteca în treburile interne ale Franţei.

Iar presa conservatoare americană l-a urmărit îndeaproape. The Wall Street Journal i-a reproşat “globe-trotter-ului Emmanuel Macron că nu a anticipat revolta francezilor» iar un editorialist a sugerat că Trump ar trebui să exporte sloganul său Make America Great Again ...în franceză, ceea ce Trump chiar a facut.

Canalul de televiziune Fox News, apropiat de Casa Albă,  a estimat  că “evenimentele din Franţa dezvăluie ipocrizia situată în centrul programului de mediu” şi că “ar trebui să fie o lecţie pentru Verzii din Statele Unite”. În emisiunea matinală «Fox & Friends», prezentatorii au vorbit timp de mai multe zile că francezii nu prea lucrează şi că ar obţine preá multe ajutoare sociale. “Nimeni nu mai merge la Paris», a fost concluzia unui prezentator.

În schimb, Washington Post, a fost ceva mai circumspect şi i-a recomandat lui Donald Trump să nu se entuziasmeze într-atât deoarece «mişcarea Vestele galbene se transformă într-o presiune mult mai puternică prin care bogaţii vor plăti impozite mai grele».

În Europa, belgienii au urmărit îndeaproape protestele franceze iar la Paris au venit numeroşi jurnalişti belgieni. Este o criză urmărită îndeaproape şi este luată în serios de Belgia, în special de francofoni, notează un profesor la Universitatea din Liège. Pentru că este percepută ca fiind o criză democratică ce depăşeşte mizele econômice şi sociale.În plus, belgienii, favorabili unei relansări a Europei, se îngrijorează de reculul înregistrat de Emmanuel Macron în Europa.

În plus, ceea ce se întâmplă în Franţa este contagios – manifestaţii similare au avut loc în Belgia, Germania, Olanda. Dar, ele nu au prins la fel ca în Franţa iar sâmbătă doar 200 de persoane au protestat, calm, la Bruxelles, afişând veste galbene. Un plus pentru guvernul belgian, care, traversează o profundă criză politică după demisia, în urmă cu o săptămână, a miniştrilor flamanzi de dreapta care, s-au opus adeziunii Belgiei la pactul mondial ONU asupra migraţiei.

Foarte mediatizate în Rusia, protestele «Vestelor galbene»  au reuşit să ilustreze perfect retorica Kremlinului potrivit căreia “democraţia occidentrală poartă cu sine dezordinea », adică exact inversul stabilităţii ruse al cărui garant se vede Vladimir Putin.

«Nu ne dorim proteste la noi în care să aruncăm cu pietre şi să ardem tot ce ne iese în cale», declara Vladimir Putin într-un moment în care încerca să justifice pedeapsa cu închisoarea, de 16 zile, acordată unui militant pentru drepturile omului, în vârstă de 77 de ani, acuzat că a organizat o manifestaţie în Rusia, fără să aibă autorizare.

Reflectând viziunea unei lumi în care niciun protest de stradă nu poate fi spontan, media rusă a avut impresia că vede mâna Statelor Unite, uneori chiar şi pe a Germaniei, în spatele războiaelor duse în intersecţiile din Franţa, comentează Le Figaro. 

Văzută din Germania, forma de contestare se schimbă pentru că nimic nu se schimbă într-o Franţă care a devenit un clişeu – este mai mereu blocată de greve, scrie Der Spiegel.

Cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie: «la finele lui mai ’68, sute de mii de francezi au ieşit pe străzi pentru a-l susţine pe de Gaulle. Susţinătorii lui Macron rămân invizibili.”

În Germania,  fără să fi fost incendiat vreun cauciuc, după o grevă de avertisment de patru ore, un sindicat al căilor ferate a obţinut sâmbătă o creştere cu 6% a salariului şi o primă de o mie de euro.

Presa chineză consideră, de partea ei, că «mişcarea reprezintă individualismul societăţii franceze” iar preşedintele Emmanuel Macron plăteşte acum pentru că a îndrăznit să lanseze reforme necesare, după cum notează The Global Times, un influent cotidian de stat, apropiat de Partidul comunist chinez. Publicaţia a profitat de ocazie pentru a spune că «europenilor le lipseşte forţa politică pentru a conduce reformele».

Creşterea taxei pe carbon a fost anulată, pentru ansamblul mandatului lui Emmanuel Macron iar um proiect de lege cu măsuri privitoare la creşterea puterii de cumpărare ar urma să fie prezentat până înainte de Crăciun. Cu ce cost însă ?

O transformare în lege a anunţurilor prezidenţiale dă bătai de cap premierului francez care, a calculat cât costă acest plan Macron. Rezultatul anunţat duminică: 10 miliarde de euro.

Bani din bugetul pentru 2019. Unele părţi din buget au fost déjà votate. Per ansamblu, proiectul bugetului de stat se află pe un sfârşit de parcurs legislativ, ceea ce permite puţine mişcări. Până la sfârşitul săptămânii ar urma să fie votat de deputaţi, după ce va trece şi de Senat.

Deficitul, fixat iniţial la 2,8% din Produsul Intern Brut va fi însă stipulat la 3,2%, a anunţat premierul Edouard Philippe.

Pentru a finanţa măsurile prezidenţiale, prin care se vrea calmarea «Vestelor galbene» şi pentru ca un al 6-lea protest să fie evitat, executivul va impune de la anul o taxă pentru marile societăţi nerezidente în Franţa şi, promite că va face economii.

Taxarea marilor companii – Google, Apple, Facebook, Amazon se va face de la 1 ianuarie 2019. Nu mai este aşteptată o decizie europeană în acest sens. Pe ansamblul anului viitor, guvernul francez se aşteaptă să obţină 500 de milioane de euro, din această taxă.

Iar partidul prezidenţial – La République En Marche îşi reorientează politica – căci se apropie alegerile europene. După cinci săptămâni de manifestaţii şi violenţe pe frontul intern, liderii La République en marche au decis să plaseze tematica socială în centrul campaniei electorale.