Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: "Vestele galbene"vor să blocheze punctele de frontieră

ministrul_muncii_muriel_penicaud_in_fata_deputatilor_din_adunarea_nationala_20_decembrie_2018.jpg

Ministrul Muncii, Muriel Pénicaud în fata deputatilor din Adunarea Nationala, 20 decembrie 2018.
Ministrul Muncii, Muriel Pénicaud în fata deputatilor din Adunarea Nationala, 20 decembrie 2018.
Image source: 
Alain JOCARD / AFP

“Vestele galbene” vor să protesteze sâmbătă, pentru a şasea săptămână. De această dată manifestanţii iau în considerare blocarea frontierei cu Spania. Mai mult, a fost lansat un apel pentru un protest european astfel ar putea fi afectate şi restul frontierelor – cu Belgia, Germania, Italia, Elveţia dar şi porturile bretone.

După 13 ore de debateri intense, joi noapte, Adunarea Naţională a votat măsuri sociale şi economice pentru a răspunde crizei provocate de mişcarea «Vestele galbene».  Decizia finală îi aparţine însă Senatului.

Proiectul nu a calmat cu nimic spiritele, pentru sâmbătă este anunţat un nou protest, al şaselea.

Ca de fiecare dată, membrii mişcării se mobilizează pe reţelele sociale, de această dată unul dintre purtătorii de cuvânt ai “Vestelor galbene” a cerut manifestanţilor să protesteze sâmbătă la Versailles şi nu Paris. Ca măsură se precauţie, Castelul din Versailles – unul dintre cele mai vizitate monumente din Franţa, va fi închis sâmbătă.

Ministrul de Interne, Christophe Castaner a anunţat că este pregătit să intervină la Versailles ori în alte locuri unde vor fi manifestaţii.

De această dată manifestanţii iau în considerare blocarea frontierei cu Spania. Mai mult, a fost lansat un apel pentru organizarea unui protest european astfel ar putea fi afectate şi restul frontierelor – cu Belgia, Germania, Italia, Elveţia dar şi porturile bretone.

Secretarul de Stat în ministerul de Interne, Laurent Nunez susţine că se aşteaptă la mai puţini protestatari dar între care se pot afla indivizi periculoşi ce ar putea incita la violenţe, motiv pentru care mobilizarea forţelor de ordine va continua să fie importantă şi în acest week-end.

Aproape 2.900 de persoane au fost rănite de la începutul protestelor “Vestelor galbene” izbucnite la mijlocul lui noiembrie. Victime sunt de ambele tabere: 1850 de civili şi 1050 de forţe de ordine, potrivit ministrului de Interne, Christophe Castaner. Nouă persoane au decedat. În mare parte este vorba de manifestanţi care şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să blocheze accesul maşinilor în punctele de taxare situate pe autostrăzi ori în diverse intersecţii.

Săptămâna trecută, nu au mai ieşit în stradă la fel de mulţi protestatari – 66.000 în întreaga Franţă comparativ cu 280.000 pe 17 noiembrie, în prima sâmbătă de proteste.

Parlamentul a adoptat definitiv, joi, bugetul pe 2019 iar textul a fost revăzut special pentru a integra o parte din concesiile promise “Vetelor galbene”. Este prevăzută anularea taxei pe carbon şi sunt deblocate fonduri pentru creşterea salariului minim.  

Iar în textul aprobat de Adunarea Naţională este data posibilitatea companiilor să ofere salariaţilor, până în luna martie, prime neimpozabile, cu o valoare de până la 1.000 de euro. Funcţionarii nu au fost însă incluşi în acest segment, ceea ce a atrás nemulţumirea sindicatelor. Pentru angajaţii publici, ar însemna un efort de 5 miliarde de euro…”enorm” după cum a menţionat un secretar de stat. Salariaţii şi funcţionarii – cum este cazul poliţiştilor, spre exemplu, care au realizat foarte multe ore suplimentare, nu vor plăti cotizaţii salariale şi nici impozit pe venit, pentru aceste ore lucrate.

Costul total al acestor măsuri guvernamentale: 10 miliarde de euro.

 Costuri care cresc însă deficitul în timp ce climatul de afaceri a ajuns, acum, pe final de an, la cel mai de jos nível din ultimele 24 luni.

Si climatul de afaceri a fost degradat în Franţa de protestele «Vestelor galbene» până la cel mai de jos nivel înregistrat din decembrie 2016 încoace, potrivit unui calcul realizat de Institutul francez de Statistică.

Comerţul cu amănuntul a avut cel mai mult de suferit, a scăzut cu 6 puncte procentuale –  iar în acest caz un nivel atât de jos nu a mai fost înregistrat din februarie 2015.

Si creşterea a avut de suferit în timp ce datoria publică a urcat. Institutul de Statistică francez a revizuit previziunea de creştere economica de la 1,6% la 1,5%. Creşterea Produsului Intern Brut s-a oprit la 0,3% în al treilea trimestru şi nu la 0,4% calculat anterior.

Adunarea Naţională estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit de 2,7% iar anul viitor el va urca până la 3,2%, după seria de concesii ce vizau ameliorarea puterii de cumpărare şi pentru a calma manifestanţii din mişcarea «Vestele galbene».

Noul deficit public anunţat este considerat ca «acceptabil» de comisarul european de Afaceri economice Pierre Moscovici.

Nu toţi economiştii sunt de acord cu el însă.

Pentru France Presse, Philippe Waechter, specialist în cercetare economică susţine că 2019 va fi un an foarte complicat pe plan bugetar. În opinia sa,  deficitul se va apropia în 2019 de 3,5% din Produsul Intern Brut iar creşterea se va opri la 1,2% şi nu la 1,7% aşa cum estimează guvernul.

  

518