Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pe ce mizează şi ce riscă Emmanuel Macron în 2019

macron.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, pe 10 decembrie 2018.
Presedintele francez Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, pe 10 decembrie 2018.
Image source: 
Yoan Valat/Pool via REUTERS

A doua jumătate a anului trecut a fost una de coşmar pentru Emmanuel Macron. Afacerea Benalla - după numele fostului său consilier - urmată de două demisii importante din guvern şi culminând cu manifestaţiile "vestelor galbene" - preşedintele Franţei a avut multe de suferit şi de îndurat în semestrul doi al anului 2018. Cota lui de popularitate - în  jur de 20% opinii favorabile - este nemaivăzută, nici măcar la predecesorul său, socialistul François Hollande. Cum va putea - eventual - şeful statului francez să se relanseze, pe ce reforme se va putea baza şi care dintre ele riscă să-i pună noi probleme?

Primele săptămâni ale lui 2019 o să fie hotărâtoare. După mai bine de o lună de blocaj - din cauza mişcării de protest a "vestelor galbene" - maşinăria guvernamentală trebuie s-o ia din loc dacă vrea să evite imobilismul. Este părerea analiştilor şi constatarea guvernanţilor de la Paris. Nu-i deci de mirare că prima şedinţă de guvern - la care participă sistematic şeful statului întrucât ea are loc la sediul preşedinţiei - a fost programată pentru vineri, 4 ianuarie. Trei zile mai târziu, luni 7 ianuarie, este organizat un seminar guvernamental în urma căruia se va fixa viitorul calendar legislativ. Trebuie spus că o serie de reforme au fost amânate în timp ce mai multe măsuri au fost pur şi simplu anulate şi altele anunţate.

Reforma pensiilor, potenţial explozivă, nu va fi prezentată parlamentului înainte de alegerile europene din mai. Reforma constituţională, suspendată în vara trecută după declanşarea primului episod al afacerii Benalla, nu va fi nici ea rediscutată luna această, aşa cum era iniţial prevăzut. Alte texte - cel referitor la reforma islamului din Franţa sau cel consacrat procreeării medical asistate - ar putea totuşi să fie dezbătute în primul trimestru al acestui an. Mai aşteaptă pe masa executivului de la Paris reforma funcţiunii publice - care ar permite suprimarea a 120.000 de posturi în administraţie până la sfârşitul mandatului prezidenţial - şi reforma asigurărilor de şomaj. Orice ar fi, şeful statului pare hotărât, după toamna dezastraosă prin care a trecut, să arate că este mai departe capabil să "transforme ţara" aşa cum a promis-o în timpul campaniei electorale din 2016 care avea să-l ducă la palatul Elysée.

"Marea dezbatere naţională", exerciţiu inedit de democraţie directă

In paralel cu noul plan de reforme, Emmanuel Macron a prevăzut să recucerească şi opinia publică, aşa cum reuşise tot acum doi ani. El a decis deci să iasă din nou în arenă, să meargă pe teren. Profitând de "marea dezbatere naţională" ce va fi lansată la mijlocul lui ianuarie şi va dura până pe întâi martie, urmând să abordeze 4 teme mari - ecologia, serviciile publice, fiscalitatea şi reforma instituţiilor - locatarul de la Elysée va merge în toate cele 13 regiuni ale Franţei pentru a lua contact cu populaţia şi mai ales cu aleşii locali şi cu primarii, cei care încă de la începutul mandatului său nu au ezitat să critice centralizarea excesivă a puterii în mâinile preşedintelui.

Anturajul lui Emmanuel Macron lasă să se înţeleagă că acest exerciţiu de democraţie directă - inedit în Franţa - va da naştere nu doar la o serie de decizii dar şi, de ce nu, la un referendum popular cu întrebări multiple. Votul alb, diminuarea numărului de parlamentari, reforma instituţiilor - consultarea francezilor s-ar putea axa pe numeroase subiecte. Cu riscul de a obţine însă un rezultat departe de cel scontat…

Reuşita reformelor prezidenţiale va depinde în mare măsură şi de rezultatele scrutinului european de peste 5 luni. Teoretic, acest tip de alegeri este favorabil puterii. Mai ales uneia care s-a poziţionat clar pe o linie pro-europeană, contrară celei promovate de principalii săi adversari, de extremă dreaptă sau stângă. Problema este că pentru moment, La République en marche, partidul prezidenţial, nu doar că nu are un cap de listă clar identificabil dar în plus este şi penalizat de contextul naţional. Rezultatul este că la ora asta, toate sondajele de opinie dau în fruntea intenţiilor de vot Adunarea naţională, mişcarea extremistei de dreapta Marine Le Pen, partidul LREM ajungând doar în poziţia a doua. In cazul în care pronosticul se adevereşte, un revers în luna mai nu ar fragiliza doar executivul de la Paris dar ar diminua şi influenţa pe plan extern a lui Emmanuel Macron, un preşedinte pe care acum un an revista Time îl descria "Viitorul lider al Europei"….

Pe ce mizează şi ce riscă Emmanuel Macron în 2019
391