Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rezoluţiile francezilor: Lunea verde şi niciun produs nou cumpărat în 2019

500_de_personalitati_franceze_si_ong-uri_de_protectie_a_mediului_cer_francezilor_ca_lunea_sa_nu_consume_carne_dar_nici_peste.jpg

500 de personalitati franceze si ong-uri de protectie a mediului cer francezilor ca lunea sa nu consume carne dar nici peste.
500 de personalitati franceze si ong-uri de protectie a mediului cer francezilor ca lunea sa nu consume carne dar nici peste.
Image source: 
Cindy Ord, Getty Images North America, AFP

La început de an vă întrebaţi care sunt rezoluţiile lansate de francezi pentru 2019. Una dintre ele: o zi din săptămână în care să nu fie mâncat nimic animalier iar astfel fiecare să contribuie la îmbunătăţirea mediului înconjurător.  Iar un ONG provoacă francezii să nu cumpere nimic nou în acest an.

Mai multe personalităţi franceze, împreună cu oameni de ştiinţă, au lansat provocarea, printr-o tribună publicată în Le Monde ca o zi din săptămână, francezii să nu mănânce nimic de origine animală. Se numeşte «lunea verde » iar ideea este ca în această zi din săptămână să nu se mănânce nici carne şi nici peşte ori produse derivate.

Printre semnatari, Isabelle Adjani, Yann Arthus-Bertrand, Juliette Binoche dar şi numeroşi oameni de ştiinţă. În total, 500 de personalităţi.

«Există un motiv important să diminuăm consumul de carne în Franţa. Iar fiecare persoană poate face un pas în acest sens» , scriu aceşti artişti, oamenii de ştiinţă ori asociaţii de apărare a mediului precum Greenpeace, World Wide Fund for Nature, Bloom, Réseau Action climat şi Sea Shepherd.

Aceştia merg de fapt pe urmele lui Paul McCartney şi Emma Stone precum şi altor persoanlităţi care, în 2009 lansau un apel identic, ca în zilele de luni să fie eliminată din consum carnea.

 

 

Unii dintre semnatarii francezi sunt deja vegetarieni iar alţii îşi propun ca în "lunea verde" să nu mănânce nici peşte şi nici altă carne.

Recomandarea personalităţilor franceze este a ne hrăni cu produse vegetale.

Ideea lor este să ne hrănim noi cu produse vegetale în loc să hranim animalele cu vegetale pentru ca ulterior să consumăm animalele. Iar astfel, spun personalităţile, am răspunde mai bine provocărilor alimentare ale planetei într-un context de creştere a populaţiei globului şi de diminuare a resurselor.

Alimentaţia animalelor a însemnat în ultimii ani distrugerea unor suprafeţe importante din pădurile din America de Sud dar şi terenuri agricole iar astfel este distrusă biodiversitatea.

Potrivit Naţiunilor Unite, producţia unui kg de carne de vițel aruncă în atmosferă la fel de mult gaz toxic precum o maşină care rulează cu 220 de km la oră. Iar pentru producerea unui kilogram de carne de vită, atmosfera este poluată cu aceeaşi cantitate de noxe precum un autovehicul aflat în circulaţie cu 70 km/h.

Potrivit unui studiu publicat în 2014, dacă am înlocui 50% din alimentele provenite de la animale, în Uniunea Europeană, cu produse vegetale, am reduce cu până la 40% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Creşterea animalelor are un impact asupra poluării aerului, arată studiile Institutului francez de cercetare Agricolă. Amoniacul, folosit în crescătoriile de animale, este emis în atmosferă şi constituie unul din poluanţii de mare risc pentru sănătatea umană.

Cât priveşte consumul de peşte, pescuitul excesiv reprezintă principala cauză de distrugere a ecosistemelor, spun semnatarii tribunei Le Monde.

Iar reducerea consumului de carne este benefică şi pentru sănătatea umană. Fiecare francez consumă 1,5kg de carne pe săptămână, de trei ori mai mult decât ceea ce recomandă nutriţioniştii. Iar un supraconsum de produse din carne creşte riscul de diabet, cancer, obezitate.

Iar cei care vor să îşi schimbe regimul alimentar pentru a proteja planeta, vor avea la dispoziţie, de săptămâna viitoare, o platformă intitulată “lunea verde” – specialişti stau la dispoziţia celor care vor să intre în joc.

O altă provocare, lansată un ong francez intitulat “zero waste” – zero deşeuri: să nu mai cumpărăm produse noi ci să reparăm, să cumpărăm la mâna a doua ori să revindem ceea ce nu mai avem nevoie, să fabricăm chiar noi ori să trasnformăm obiectele necesare. Iar pentru a incita consumatorii să răspundă provocării, ong-ul a creat o platformă care permite măsurarea consecinţelor faptului că nu mai cumpărăm produse noi.

Ong-ul Zéro Waste a lansat provocarea către francezi de a nu mai cumpăra nimic încă din 2018  iar 15.000 de francezi chiar au răspuns.

Pentru 2019, asociaţia reînnoieşte apelul dar, de data aceasta speră să atragă 100.000 de participanţi. Nu doar particulari ci şi companii şi colectivităţi locale.

Cei care se înscriu pe platformă, vor declara fiecare produs cumpărat: o haină, un obiect electromenajer, o jucărie – fie că este unul nou fie că este unul la mâna a doua. Pentru obiectele noi, ong-ul va calcula catitatea de materie primă folosită pentru realizarea acelui produs. În cazul în care o persoană a decis să renunţe să mai cumpere un produs, la fel, va menţiona acest lucru pe site, pentru a se calcula cantitatea de materie primă economisită.

Ideea ong-ului este ca fiecare om să fie conştient de cantitatea de materiale utilizate pentru fabricarea cotidianului.

De exemplu, dacă renunţăm să mai cumpărăm o maşină de spălat economisim 2 tone de materie primă. Deoarece o maşină de spălat conţine, printre altele, 37 de kg de oţel, 18 kg de beton, 13 kg de plastic, 2,7 kg de aluminiu şi 1,4 kg de cupru. Iar pentru a  obţine această modestă cantitate de cupru, trebuie deplasate 11 tone de rocă.

La fel, un simplu cuptor cu microunde de 13 kg, în realitate este realizat din mai bine de 2 tone de materie primă iar pentru producţia unei perechi de pantofi din pânză este nevoie de 38 de ori mai multă ţesătură decât produsul final. Iar dacă renunţăm să cumpărăm un jeans nou, economisim 49 de kg de bumbac.

Calculul ong-ului francez arată că ansamblul produselor electromenajere dintr-o locuinţă cântăreşte, în medie, 2,5 tone. Pentru fabricarea a 2,5 tone de echipamente, este nevoie de 45 de tone de materie primă iar 6 tone de carbon sunt emise în aer la un ciclu de fabricaţie. Per total, un sfert din emisiile de carbon produse direct de fiecare francez în parte, provin prin utilizarea micilor aparate casnice.