Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Veste galbene" radicalizate: de ce atîta ură?

2019-01-07_1833_former_boxer_christophe_dettinger_arrested_for_attacking_police.jpeg

Christophe Dettinger în plină agresiune împotriva unui poliţit
Christophe Dettinger în plină agresiune împotriva unui poliţit
Image source: 
Credit foto: France 24

In Franţa, premierul Edouard Philippe anunţă măsuri de natură să întărească arsenalul legislativ, astfel încît elementele violente care profită de mişcarea "vestelor galbene" să poată fi izolate şi sancţionate. In paralel, executivul se pregăteşte pentru "marea dezbatere naţională" care va fi lansată pe 15 ianuarie, în speranţa că dialogul se va impune ca modalitate democratică şi că valul de proteste va diminua.

Franţa, ca şi alte ţări occidentale, a fost multă vreme confruntată cu fenomenul huliganismului în contextul meciurilor de fotbal. Împotriva acestora s-a găsit la un moment dat o soluţie, după ce huliganii au fost fişaţi şi au primit interdicţii de a mai participa la meciuri.

Ceva similar încearcă să imagineze executivul de la Paris în cazul vandalilor care vin la manifestaţii numai cu dorinţa de a-i înfrunta pe poliţişti, de a incendia maşini şi de a sparge vitrine, de a jefui magazine şi a de distruge instalaţii urbane. Fişarea vandalilor nu va fi însă o muncă uşoară, iar noua legislaţie în privinţa lor, chiar dacă a devenit urgentă, va trece printr-o dezbatere şi printr-un aviz al Consiliului Constituţional.

Si mai greu va fi însă, pentru executiv, să reducă ceea ce aş îndrăzni să numesc nivelul de ură în rîndurile protestatarilor. Simptomatic, în acest sens, este episodul boxerului profesionist, pe nume Christophe Dettinger, care sîmbăta trecută a fost filmat în timp ce lovea cu forţă, şi cu ură, într-un poliţist. Între timp fostul sportiv, pentru că el nu mai participă în prezent la meciuri oficiale, s-a predat poliţiei şi şi-a făcut "mea culpa".

Uluitor rămîne însă altceva: cineva a lansat o chetă în favoarea sa, pe Internet, şi într-un timp record s-au adunat, pentru el, 117 000 de euro. Cine sunt oamenii care au oferit bani pentru "ajutorarea boxerului", şi ce motivaţii au avut ei, rămîne încă destul de misterios. Autorităţile au reacţionat şi site-ul respectiv a oprit recepţionarea altor donaţii financiare… Platforma care a colectat banii a dat şi unele precizări: ei ar urma să fie folosiţi doar în cazul unor cheltuieli de judecată, iar sumele excedente ar urma să se întoarcă la donatori.

Mai rămîne însă întrebarea: este normal ca într-o democraţie sute, sau poate mii de oameni, să sară astfel în sprijinul unui individ surprins în clar flagrant delict de agresiune împotriva unor poliţişti? Neliniştea vine mai degrabă de aici, de la ceea ce se petrece în minţile şi în sufletele unor francezi, de la modul în care se lasă intoxicaţi de ură, de la modul în care se lasă orbiţi. Cel puţin patru sau cinci miliarde de oameni ar vrea să trăiască, pe pămînt, într-un regim de libertăţi cetăţeneşti precum cel existent în Franţa. Cum de nu-şi dau seama unii locuitori ai Hexagonului despre acest lucru, este o enigmă sociologică.

Sigur, în Franţa există o cultură a revoltelor, istoricii care se ocupă de fenomentul “vestelor galbene” repetă mereu acest lucru. O face şi istoricul Ran Halévi în Le Figaro, dînd următoarea cifră: între 1661 şi 1789 (deci în perioada care a precedat Revoluţia franceză) în Franţa au fost recenzate 8500 de revolte.

Sunt însă aceste “tradiţii” de natură să justifice o veritabilă tentativă a unei minorităţi radicalizate de a distruge o întreagă arhitectură democratică, este vorba de cea franceză, luată deseori şi de model de alte popoare? Din ce în ce mai mult, revolta “vestelor galbene” din Franţa devine o problemă care nu mai este doar una a francezilor, pentru că prin contaminare isteria poate afecta şi alte ţări, poate mai puţin solide în materie de instituţii democratice.

 

 

 

577