Priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE, prezentate în Parlamentul european

Priorităţile preşedinţiei române în fruntea UE sunt déjà cunoscute. Au fost făcute publice şi se referă la asigurarea convergenţei şi coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toţi cetăţenii, consolidarea unei Europe mai sigure – “Europa siguranţei” cum o prezintă preşedinţia română - consolidarea rolului global al Uniunii europene şi promovarea valorilor comune.

Problema este că această din urmă prioritate a Bucureştiului – “valorile comune” - riscă să fie contrariată, atinsă indirect, chiar de una din temele puse pe ordinea de zi a acestei sesiuni şi anume analizarea, miercuri dimineaţă, de către eurodeputaţi, a posibilităţii îngheţării plăţilor europene către statele care pun în pericol statul de drept prin acţiuni în instanţele judecătoreşti sau care nu iau măsuri împotriva fraudei şi a corupţiei… Această dezbatere de miercuri va fi urmată, joi, de un vot în plenara Parlamentului european. “Niciun compromis în faţa corupţiei” avertiza de partea sa, joia trecută la Bucureşti, Jean-Claude Juncker, preşedintele CE.

Ziarul Le Monde prezice în acest context complicat «o preşedinţie barocă» a Uniunii europene. Asta într-un moment crucial pentru Europa. Gestionarea Brexitului, a ieşirii Marii Britanii din UE, şi alegerile europene din luna mai, care se anunţă favorabile populiştilor de pe întreg continentul, nu sunt decât două dosare « grele » pe care România le are de gestionat în următoarele 6 luni. Ca să nu mai vorbim de negocierea viitorului buget al UE…

In plus, preşedinţia română a început sub auspicii cum nu se poate mai proaste. După declaraţiile de luna trecută ale unor oficiali europeni – inclusiv ale lui Jean-Claude Juncker - despre capacităţile Bucureştiului de a prezida Uniunea europeană, de două săptămâni încoace a venit rândul presei şi analiştilor să critice, care mai de care, această preşedinţie semestrială română care de abia începe.

Canalul de televiziune franco-german Arte vorbea despre «contestarea» acestei preşedinţii, ziarul Le Monde sublinia “notele false” auzite joia trecută la Bucureşti cu ocazia preluării oficiale a mandatului. Acelaşi ziar scoatea în evidenţă şi «amabilităţile» unor oficiali români – precum cele ale lui Călin Popescu Tăriceanu care a acuzat Comisia europeană că este «o birocraţie arogantă». Le Figaro, ziar conservator, subliniază şi el în ediţia de luni «tensiunile dintre liderii europeni şi cei români” care pătează cum nu se poate mai mult acest start al preşedinţiei române. In fine, colegii de la France 24 scot în evidenţă «îngrijorarea şi mefienţa» suscitate de preşedinţia română a UE.

Climatul, de tensiuni vizibile, îngrijorează Bruxelles dar şi pe eurodeputaţii de aici de la Strasbourg. Ei nu au uitat că zilele trecute, Liviu Dragnea a sesizat Curtea de justiţie a UE pentru a contesta un raport OLAF. Fără îndoială că discursul premierului Dăncilă va fi îndeaproape urmărit şi apoi comentat de eurodeputaţii diverselor grupuri. Până acum, doar cei extremişti – precum cel de dreapta, Nicolas Bay, membru de seamă al partidului Reuniunea naţională a lui Marine Le Pen - au atacat pe faţă România. Tară care este sub focul criticilor mai ales din cauza controversatei reforme a sistemului său judiciar şi a diverselor scandaluri de corupţie în care sunt implicaţi o serie de oameni politici, inclusiv din conducerea partidului de guvernământ…