Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Editorialist în L’Express: “Criza vestelor galbene va dura o sută de ani”

gilets_jaunes_6_0.jpg

"Vestele galbene vor triumfa" slogan scris pe Arcul de Triumf de la Paris, 1 decembrie 2018.
"Vestele galbene vor triumfa" slogan scris pe Arcul de Triumf de la Paris, 1 decembrie 2018.
Sursa imaginii: 
Stephane Mahe/REUTERS

În Franţa preşedintele Emmanuel Macron continuă să se investească personal în marea dezbatere naţională lansată la iniţiativa sa pentru ieşirea din criza “vestelor galbene”. Pentru a treia oară el se află în faţa unui mare grup de responsabili locali avînd mandate elective, în oraşul Valence. Potrivit unui sondaj doi francezi din trei se îndoiesc însă de eficienţa acestor dezbateri, iar unii protestatari în veste galbene au lansat o dezbatere paralelă.

Francezii au o expresie, “du jamais vu”, ceea ce am putea traduce prin "nemaivăzut pînă acum". Iar în peisajul politic francez se întîmplă de două luni şi jumătate lucruri "nemaivăzute pînă acum". Iată, de exemplu, tonul cu care un lider al “vestelor galbene” i se adresează preşedintelui ales în mod democratic. Individul se numeşte Eric Drouet, el a mai ameninţat cu un asalt al Palatului Elysée, dar acum ameninţă cu organizarea unei "nopţi a vestelor galbene". Ceea ce implicit ar însemna şi mai multă violenţă… Eric Drouet mai cere să fie primit personal de Emmanuel Macron, deşi nimeni nu l-a mandatat cu nimic, decît, eventual, pe Facebook.

Oricum însă în Franţa nu a mai avut loc niciodată, cel puţin de la Revoluţia franceză încoace, o mişcare protestară atît de dificil de radiografiat din punct de vedere sociologic. Cotidianul Le Figaro evocă un studiu al Fundaţiei Jean-Jaurès în lumina căruia vestele galbene apar ca un mozaic uman, cu mari diferenţe de ordin social, cultural, geografic.

16 la sută dintre francezi se declară “veste galbene”, iar 44 la sută îşi declară simpatia pentru mişcare. 11 la sută dintre “vestele galbene” au studii superioare, sunt cadre sau intelectuali. 31 la sută ar fi muncitori, 23 la sută funcţionari, 25 la sută lucrători independenţi (în comerţ, agricultură, mici şefi de intreprinderi).

In privinţa “vestelor galbene” s-au scris multe articole intesante,  unele pe un ton extrem de alarmat avertizîndu-ne că democraţia este în pericol în Franţa.

Dacă ar fi să acord însă un premiu pentru cel mai stupefiant articol apărut în presa franceză în ultimele două luni, i-aş da acest premiu editorialistului Laurent Alexandre. “Criza vestelor galbene va dura o sută de ani”, este titlul articolului său apărut în revista L’Express. “Du jamais vu”, expresia îmi vine din nou în minte. Laurent Alexandre consideră că de fapt această revoltă din Franţa este una a francezilor de rasă albă care se simt marginalizaţi, uitaţi, ignoraţi, umiliţi, trădaţi de toate partidele politice.

Donald Trump este, în America, o emanaţie a unor resentimente exprimate de americanul de rasă albă, înfricoşat că va fi curînd minoritar în propria sa ţară. "Vestele galbene" ar fi, în Franţa, expresia unei angoase identitare similară. Laurent Alexandre citează specialişti care afirmă că albii vor deveni minoritari în Statele Unite în 2042, iar în Europa la începutul secolului al XXII-lea, deci după 2100. Să fie deci “vestele galbene” o revoltă a unei populaţii avînd în comun mai degrabă un instinct rasial decît valori morale şi etice, şi pe care clasa politică a ignorat-o? Se vor lupta aceşti francezi de rasă albă timp de o sută de ani pentru a crea un nou tip de societate, un nou regim politic?

In istoria Franţei există deja un război de o sută de ani, cel dus între 1337 şi 1453 împotriva dominaţiei engleze, şi în urma căruia s-a forjat de fapt poporul francez. Oare vestele galbene să anunţe un proces la fel de lung şi la fel de violent şi de complex? Tulburătoare întrebări ţişnesc din unele analize publicate de presa franceză, “du jamais vu" cum spun fracezii.