Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (152) : Un monde de sârmă, pânză colorată și lumină

img_1576.jpg

Jardin des plantes: Specii pe cale de iluminare (Espèces en voie d’illumination)
Jardin des plantes: Specii pe cale de iluminare (Espèces en voie d’illumination)
Image source: 
rfi

Expresia Specii pe cale de dispariţie a intrat în uzul curent. Semnalele de alarmă se înmulţesc în legătură cu rinocerii, tigrii, urşii panda, gorilele, balenele… Oare este omul pe cale de a "remodela" planeta în sensul cel mai negativ, ca să rămînă pînă la urmă singur pe ea? Problema este acută iar rezolvarea ei depinde de modul în care adulţii de azi vor transmite generaţiei următoare conştiinţa primejdiei. In acest sens s-a derulat o expoziţie "animalieră" cu totul specială la Paris, intitulată Specii pe cale de iluminare (Espèces en voie d’illumination) despre care ne vorbeşte scriitorul Virgil Tănase.  

Ne vous précipitez pas. Si vous l’avez ratée, c’est déjà trop tard. Toutefois cela valait le détour. Fantasmagoria, pentru că nu știu cum să-i spun alfel, de la Jardin des Plantes, care poate că a părut unora kitch, et ils ne se trompaient pas tout à fait, avea în felul ei modern și sclipicios ceva din lumea unei copilării de iarmaroc, cu sori de turtă dulce tiviți cu marțipan, cu cioburi de oglindă și brâuri de beteală împodobind trăsuricile pe care le trag des chevaux de bois aux harnais argentés, avec de grosses boules de barbe à papa et des perroquets multicolores qui, pour deux sous, extraient d’une boîte biletele menite să-ți dezvăluie viitorul.

Da, era ceva din această lume în același timp naivă și miraculoasă în zecile de animale luminescente construite pentru această ocazie în vastele grădini ale Muzeului național de istorie naturală. Construite după tipicul lanternelor chinezești din pânzeturi colorate întinse pe armaturi de sârmă, éclairés de l’intérieur par des lampes à diodes électroluminescentes programmées pour changer de couleurs, des pandas et des papillons, des flamants roses et des girafes, des dinosaures et des perroquets, broaște țestoase, struți, balene și mamuți și-au dat întâlnire timp de două luni, seară de seară, la Jardin des Plantes cu un public de părinți încântați să constate că mai pot oferi copiilor lor un imaginar care să nu fie populat de monștri, de goldoraci, de extratereștri și de tot soiul de personaje de jocuri electronice cărora sunteți chemați să le fărmați țeasta împroșcând ecranul cu sânge, să-i mitraliați atomic omorând populații de spectre videatice, să le frângeți oasele în numele unui progres care extinde spre granițele universului viziunea noastră, cam ciungă, trebuie s-o recunoaștem, despre lume și viață.

En ce mois de janvier, dans les allées du Jardin des Plantes, les fauves deviennent des jouets et les menaces du monde réel sont apprivoisées par un savoir-faire qui donne du charme au kitch en lui faisant acquérir une beauté légère, agréable, ludique – spre deosebire de acel faimos „atelier de lumière” de care vă vorbeam acum câteva luni, unde kitchul spurca tablourile lui Klimt rupându-le de la vocația lor artistică.

Certes, il aurait été trop beau que les organisateurs se contentent de cette simple beauté réjouissante et instructive par elle-même. L’alibi didactique ne fait pas défaut et comme l’écologie est à la mode, on nous fait la leçon pour donner à comprendre à ceux qui ne mettent pas une brique dans le réservoir de leurs toilettes pour économiser l’eau, qu’ils se font complices de la disparition des espèces, a căror stingere de-a lungul secolelor și mileniilor este evocată prin această împreunare a speciilor dispărute cu cele amenințate, azi, de dispariție pe o planetă pe care locuitorii ei sunt pe cale să o distrugă.

De fapt nu e lipsit lipsit de interes să ne întrebăm cine ce distruge, într-un moment în care în câteva zile, în Franța, o petiție cerând darea în judecată a statului francez « pour inaction climatique » a réuni quelque deux millions de signatures et que l’on a sauvé de peu Roșia Montană de multinaționalele pentru care nu există poluare pentru că banii, după cum bine se știe, n-au miros deși put de-ți iau nasul. On est en droit de se demander – ne pas le faire pourrait mmême s’avérer un « crime contre l’humanité » bien plus grave que ceux qui nous occupent actuellement –… On est en droit de se demander si l’on peut laisser cette question entre les mains de ceux dont la seule logique est celle de la « croissance du produit intérieur brut », moins pour satisfaire les besoins de ceux qui ne peuvent pas acheter tout ce qui se jette  cât ca să umple teșchereaua celor care trăiesc din capitalul investit...

Dar nu-i păcat să ne apucăm noi acum de discuții economice ?! în loc să ne bucurăm că măcar pentru două luni și fie și numai la Jardin des Plantes, mai poate exista o lume din sârmă, pânză colorată și lumină, une façon de nous rappeler que même notre monde peut être beau si on le regarde avec les yeux de ceux qui ne sont pas devenus « des grandes personnes », comme disait l’autre.

 

 

 

Virgil Tǎnase : Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (152)