Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tensiuni tot mai mari în Venezuela; comunitatea internaţională, divizată

venezuela.jpg

Fortele de securitate îl fugàresc pe un manifestant pro-opozitie la Caracas, pe 23 ianuarie 2019
Fortele de securitate îl fugàresc pe un manifestant pro-opozitie la Caracas, pe 23 ianuarie 2019
Image source: 
REUTERS/Carlos Garcia Rawlins

Crispare politică tot mai mare în Venezuela între opoziţia condusă de Juan Guaido, „preşedintele” autoproclamat al ţării, şi Nicolas Maduro, şeful oficial al statului, sprijinit de armată. In aşteptarea verdictului procurorului general care trebuie să se pronunţe asupra unei ordonanţe privitoare la o posibiliă anchetă penală contra Parlamentului, preşedintele acestei instituţii, Guaido, autoproclamat şef al statului, i-a chemat pe compatrioţii săi să continue manifestaţiile. Care este situaţia la faţa locului şi care sunt reacţiile internaţionale?

Potrivit Inaltului comisariat ONU pentru drepturile omului, peste 350 de persoane au fost arestate în această săptămână de manifestaţii. Doar miercuri au fost arestaţi 320 de oameni. Condiţii în care instanţa Naţiunilor unite, prin vocea lui Michelle Bachelet, a cerut „deschiderea imediată a discuţiilor pentru a dezamorsa o situaţie tot mai inflamabilă”. De partea sa, tânărul Juan Guaido, autoproclamatul preşedinte al Venezuelei, i-a oferit lui Nicolas Maduro, şeful statului în exerciţiu dar contestat de stradă, o portiţă de ieşire, evocând o eventuală amnistie. Parlamentul, condus de acelaşi Guaido, a promis déjà amnistia soldaţilor care nu mai recunosc guvernul Maduro. Trebuie ştiut că armata, care pentru moment îl sprijină pe Maduro, va fi cea care va înclina balanţa spre una sau alta din tabere. „Militarii deţin cheia acestei crize politice” scrie ziarul Le Monde.

In aşteptarea evoluţiei situaţiei de pe pe teren, comunitatea internaţională ia poziţie în favoarea diverşilor actori politici de la Caracas. Statele unite, acuzate de Nicolas Maduro că au pus la cale această „lovitură de stat”, au cerut pentru mâine o reuniune de urgenţă a Consiliului de securitate ONU. Rusia, susţinător al regimului Maduro, a refuzat însă această ipoteză pe motiv că ce se întâmplă la Caracas este un subiect „intern” Venezuelei. Vladimir Putin l-a sunat dealtfel la telefon pe omologul său venezuelean ca să-i exprime „sprijinul în această criză gravă provocată din exterior”. Recep Erdogan, preşedintele Turciei, se numără şi el printre susţinătorii lui Nicolas Maduro. Liderul de la Ancara l-ar fi sunat pe omologul său de la Caracas spunându-i la telefon „Fratele meu Maduro, rezistă, suntem alături de tine!”. Cuba şi China comuniste, Bolivia socialistă dar şi Mexicul şi Iranul i-au transmis mesaje de susţinere lui Maduro.

Alt ton însă în  Occident unde democraţiile europene sprijină opoziţia venezueleană. Uniunea europeană, care consideră drept ilegitim al doilea mandat al lui Maduro fără să-l recunoască însă pentru moment pe Guaido ca şef „interimar” al statului, se pregăteşte să lanseze un apel pentru „alegeri anticipate rapide”. Idee promovată dealtfel şi de Juan Guaido.

Emmanuel Macron a salutat de partea sa „curajul venezuelenilor care manifestează pentru libertatea lor” şi a declarat că Franţa va recunoaşte o personalitate aleasă democratic”. Totodată, Parisul a cerut guvernului Maduro „să nu reprime opoziţia sau să folosească violenţa contra manifestanţilor paşnici”. Tot în Franţa, voci discordante vin însă de la stânga şi extrema stângă. Partidul comunist francez a denunţat „sprijinul scandalos” al lui Macron „în favoarea loviturii de stat din Venezuela”. De partea sa, Jean-Luc Mélenchon, lider al mişcării Franţa nesupusă şi susţinător necondiţionat al răposatului Hugo Chavez pe care-l considera „sursă de inspiraţie”, a denunţat şi el „tentativa de lovitură de stat care încalcă toate principiile admise până acum în lume”. Inedită poziţie din partea cuiva care pe plan intern, sprijină practic orice mişcare contestară contra puterii legitime.

Tensiuni tot mai mari în Venezuela; comunitatea internaţională, divizată