Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O lege anti-vandali suscită controverse în Franţa

2018-11-25t122335z_118884344_rc1a300ee710_rtrmadp_3_france-protests_0.jpg

Bulevardul Champs-Elysées după manifestaţiile vestelor galbene pe 25 noiembre 2018
Bulevardul Champs-Elysées după manifestaţiile vestelor galbene pe 25 noiembre 2018
Image source: 
UTERS/Benoit Tessier

Adunarea naţională franceză examinează începînd de marţi 29 ianuarie o lege “anti-vandali” (sau anti-spărgători). În contextul mişcării “vestelor galbene” a devenit o evidenţă necesitatea unui nou cadru juridic împotriva celor care profită de libertatea de a manifesta pentru a comite acte de vandalism şi pentru a ataca forţele de ordine. Textul legii suscită însă critici şi provoacă diviziuni chiar şi în rîndurile majorităţii guvernamentale.

Această lege a fost cerută de sindicatele de poliţişti, după ce numeroşi membri ai forţelor de ordine au fost atacaţi uneori cu evidente intenţii criminale. În acelaşi timp opinia publică începe să-şi exprime tot mai mult neliniştea în faţa unor violenţe care se repetă sistematic, deşi majoritatea francezilor sprijiniă “vestele galbene”.

Este însă nevoie, într-un stat de drept, să recurgi la violenţă pentru a te face ascultat de executiv sau pentru a atrage atenţia asupra unor revendicări? Iată o altă întrebare pe care şi-o pun numeroşi francezi, iar răspunsurile sunt cu două tăişuri. Unele “veste galbene” consideră că dacă nu s-ar fi produs şi violenţe în cursul manifestaţiilor executivul nu ar fi cedat şi nu ar fi acceptat unele revendicări.

Mulţi observatori ai vieţii politice franceze consideră însă drept inacceptabilă o anumită "toleranţă" care s-a înrădăcinat în Franţa în jurul vandalilor (“les casseurs”, cum sunt numiţi ei, în traducere mot-à-mot spărgători). Se întîmplă foarte des de fapt ca manifestaţiile organizate pe teritoriul Hexagonului să se încheie cu violenţe, cu incendieri de maşini, cu magazine sparte şi devalizate, cu înfruntări cu poliţia. De altfel, noul proiect de lege privind vandalii s-a inspirat din măsurile luate pentru combaterea huliganismului pe stadioane.

Ministrul de interne Christophe Castaner a ţinut să precizeze că în nici un caz această lege nu este îndreptată împotriva mişcării vestelor galbene şi că nu urmăreşte să restrîngă dreptul francezilor, consfinţit prin Constituţie, de a manifesta. Dimpotrivă, a subliniat demnitarul francez, legea este destinată să-i protejeze pe manifestanţi, să le creeze un cadrul normal de exprimare a revendicărilor lor, fără să se teamă de provocatori sau de violenţe.

Dezbaterile în jurul acestei legi au stîrnit însă numeroase pasiuni, cu atît mai mult cu cît primul proiect a fost redactat de dreapta senatorială. Numeroase prevederi sunt contestate şi considerate contrare libertăţilor garantate prin Constituţie.

Iată un exemplu de astfel de “litigiu”. Există propunerea ca prefecţii să poată decreta un perimetru de securitate în zonele unde urmează să aibă loc manifestaţii, cu şase ore înainte de începerea lor. Ceea ce înseamnă că toate persoanele aflate în perimetrul respectiv cu şase ore înainte de manifestaţie trebuie să se supună percheziţiilor corporale. Ceea ce pare o propunere "de bun simţ", destinată să prevină izbucnirea unor violenţe, este văzută de unii deputaţi ca o încălcare a libertăţii de a circula şi al dreptului la intimitate. Un alt articol contestat este cel în virtutea căruia prefecţii ar urma să poată interzice unele manifestaţii. Și mai scandaloasă le pare unor deputaţi propunerea de fişare a vandalilor şi consemnarea lor la domiciliu în zilele cînd au loc manifestaţii.

Nimic nu este simplu, deci, în Franţa, cînd vine vorba de găsirea unui echilibru între aspectul securitar şi libertăţile democratice. Stînga franceză mai vrea să profite de această dezbatere pentru a cere ca poliţiştii să renunţe la unele arme defensive. Iar liderul stîngii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care nu a condamnat niciodată în mod explicit violenţele, cere pur şi simplu demisia ministrului de interne. Pentru a rezuma putem spune că Franţa continuă să trăiască într-un ritm reflexiv intens, mai ales că în paralel are loc şi Marea dezbatere naţională legată de criza vestelor galbene.