Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa şi EuroMed 7 - grupul Europei de sud

9001a4f913b157a2e3582a4059dae97686f57371.jpg

Emmanuel Macron la summit-ul EuroMed 7, Nicosia, 29 ianuarie 2019
Emmanuel Macron la summit-ul EuroMed 7, Nicosia, 29 ianuarie 2019
Image source: 
AFP

La Nicosia, în Cipru, a avut loc pe 29 ianuarie o reuniune la nivel înalt a ţărilor din sudul Uniunii Europene, ţări cu ieşire la Mediterana şi la Atlantic. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat cu această ocazie că summit-ul în “formatul MED 7” este unul pertinent, date fiind interesele strategice comune, ca şi faptul că toate aceste ţări sunt confruntate cu probleme comune cum ar fi imigraţia.

EuroMed7 sau Med 7 i se mai spune acestui grup format din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Cipru şi Malta. Există o proximitate culturală între aceste ţări care au largi deschideri spre Mediterana, singura excepţie fiind Portugalia care are deschidere spre Atlantic. In mod normal din grup ar fi trebuit să facă parte şi Croaţia şi Slovenia, dar s-a considerat probabil că aceste două ţări nu sunt destul de “mediteraneene”. Obiectivele acestui grup sunt de a crea un fel de Alianţă a sudului şi de a se concerta pe diverse dosare cum ar fi securitatea şi economia. Este pentru a cincea oară că acest grup se reuneşte la nivel înalt, iar Franţa încearcă să joace un rol de lider în acest context.

De altfel Parisul a avut întotdeauna o politică mediteraneeană, încercînd să asocieze toate ţările din jurul Mediteranei într-un proiect comun. Ultimul scenariu major în acest sens a fost cel lansat în urmă cu zece ani de preşedintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy, el dorea o Uniune a Mediteranei, ca un spaţiu de coprosperitate şi securitate, în care şi democraţia ar fi urmat să evolueze în sensul cel bun. La acea oră Germania s-a simţit exclusă din proiect şi a insistat să facă parte din el, iar Uniunea Mediteranei a devenit o Uniune pentru Mediterana.

Revoltele din lumea arabă, apoi războiul din Siria şi haosul din Libia au pulverizat însă planurile iniţiale. Iar fenomenul migratoriu a pus la grea încercare solidaritatea ţărilor din sudul Europei, Franţa fiind de altfel deseori arătată cu degetul pentru că nu ar accepta pe teritoriul ei mai mulţi migranţi, lăsînd greul pe Italia şi Grecia.
Seful statului francez a reamintit la Nicosia principiile pe care înţelege să le aplice Franţa în spaţiul Mediteranei şi în contextul presiunii migratorii.

Emmanuel Macron consideră că ori de cîte ori se apropie de coastele Europei un vas cu migranţi el trebuie dirijat spre portul cel mai apropiat, dar că ulterior toate ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să preia o cotă de migranţi. In paralel, şeful statului francez doreşte aplicarea drepturilor umanitare, a dreptului internaţional, combaterea tuturor formelor de trafic şi obligativitatea pentru toate organizaţiile neguvernamentale de a respecta anumite reguli.

Unii experţi în materie de geopolitică europeană, precum istoricul francez Edouard Husson, consideră că Franţa a ratat ocazia de a crea în sudul Europei un fel de hinterland, cum şi-a creat Germania în Europa centrală şi de est. Germania a ştiut să atenueze resentimentele existente, datorate nazismului, şi să-şi întindă influenţa în Europa centrală şi de est, dar Franţa, spune Edouard Husson, nu a ştiut să facă acest lucru în sud unde nu avea nici un fel de resentimente de înfruntat.

Preşedintele Emmanuel Macron doreşte, poate, să relanseze relaţiile Franţei cu această regiune, dar trebuie constatat că el este confruntat cu prea multe probleme şi crize în acelaşi timp.

 

 

395