Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Figaro: România este elevul rău al Europei

asociatia_daruieste_viata_a_renovat_sectia_de_pediatrie_oncologica_diabet_si_boli_rare_din_spitalul_clinic_de_copii_brasov_cu_620.000_de_euro_bani_stransi_pe_o_platforma_online.jpg

Asociatia Daruieste Viata a renovat sectia de pediatrie oncologica, diabet si boli rare din Spitalul Clinic de Copii Brasov cu 620.000 de euro, bani strânsi pe o platforma online.
Asociatia Daruieste Viata a renovat sectia de pediatrie oncologica, diabet si boli rare din Spitalul Clinic de Copii Brasov cu 620.000 de euro, bani strânsi pe o platforma online.
Image source: 
daruiesteviata.ro

Publicaţia Le Figaro îşi îndreaptă din nou privirea spre ceea ce se întâmplă în România şi publică două articole pe această temă. România este elevul rău al Europei, titrează cotidianul francez adăugând că utilizează puţini bani comunitari, în condiţiile în care diverşi aleşi au fost condamnaţi pentru fraude cu fonduri europene. Iar în plus, este ţara cea mai săracă din această parte a Europei. Iar într-un alt articol, Le Figaro scrie că în România, localnicii finanţează chiar ei construcţia sau reabilitarea spitalelor ori a şoselelor.

România - care prezidează Consiliul Uniunii Europene şi care va aniversara anul acesta, 30 de ani de la îndepărtarea lui Ceauşescu de la putere este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Asta, chiar dacă economia ei s-a îmbunătăţit după ce a intrat în Uniunea Europeană în 2007, notează Le Figaro.

Produsul său Intern Brut, care nu depăşea 40 de miliarde de euro în urmă cu 20 de ani, a crescut la aproape 200 de miliarde de euro.

Premierul Viorica Dăncilă ocupă acest post deoarece liderul partidului aflat la putere, deputatul social-democrat Liviu Dragnea este anchetat pentru corupţie. Din 2008, salariile au crescut de două ori. Dar la Bucureşti, şomajul este sub 4% iar creşterea PIB-ului se va situa undeva la 3,8% estimează Bruxelles în timp ce deficitul public va creşte.

România, care a preluat conducerea Uniunii Europene pentru şase luni, rămâne elevul rău.  Corupţia este endemică iar economia subterană reprezintă o treime din activităţi, notează Le Figaro.

"Nu există dezechilibre majore în economie dar trebuie supravegheat riscul unei derive bugetare", afirmă pentru Le Figaro economistul Sylvain Bellefontaine.

Tinerii pleacă în străinătate iar populaţia scade dramatic: de la 23 de milioane de locuitori în 1990, la 19 milioane în prezent iar din acest motiv este tot mai complicat să găseşti muncitori calificaţi. “Este ţara europeană care investeşte cel mai puţin în educaţie”, regretă Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România. Costul mîinii de lucru creşte dar productivitatea scade.

Infrastructura nu se dezvoltă iar calitatea proastă a şoselelor plasează România la coada clasamentelor mondiale.

Sectorul informatic este unul dezvoltat – România este prima ţară care a experimentat la scară mare tehnologia 5G. Dar, România este considerată ca o placă turnantă în domeniul criminalităţii informatice.

Bucureştiul este unul dintre oraşele competitive ale Uniunii Europene în termeni de costuri salariale, completează un alt economist citat de Le Figaro – Ali Sokmen de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Uniunea Europeană a acordat aproape 30 de miliarde de euro Bucureştiului pentru perioada 2014 -  2020 dar o infimă parte a fost folosită. România are cel mai slab nivel de utilizare a fondurilor structurale europene, după Polonia şi riscă să rămână fără o parte din bani, atenţionează  economistul Sylvain Bellefontaine.

În plus, Bucureştiul riscă să primească mai puţin pe viitor, dacă Bruxelles va decide, aşa cum a prevăzut, să reducă bugetele către ţările membre ce nu respectă statul de drept.

În 2018, investiţiile publice, cu excepţia apărării, au reprezentat doar 2,5% din Produsul Intern Brut, observă Iancu Guda citat de Le Figaro.

O altă problemă o reprezintă lentoarea privatizărilor: fostul stat comunist numără doar 23 de societăţi la mia de locuitori, comparativ cu 140 în Cehia iar asta contează în ceea ce priveste nivelul de atractivitate. Dar acest lucru este văzut ca un atu pentru Franţa - prima ţară ca nivel investiţional în România şi care se bucură de o concurenţă cvasi inexistentă.

Si tot în România, locuitorii finanţează chiar ei spitalele şi şoselele, scrie tot le Figaro într-un alt articol.

Un sfert din populaţia României a părăsit ţara din 1989 încoace. Iar cei care au rămas în ţară, jonglează pentru a acoperi lacunele statului. Sunt oamenii simpli cei care fac economia să funcţioneze. Cei care au emigrat contribuie şi ei, destul de mult, la bogăţia ţării. În 2017, cei aproape 4 milioane de români plecaţi să lucreze în străinătate începând cu 1989, au trimis familiilor 4,3 miliarde de dolari. Adică, 2% din Produsul Intern Brut.

Oamenii continuă să plece pentru că în străinătate au salarii mai bune iar oportunităţile sunt diverse. Diferenţa este că acum pleacă familii întregi şi există astfel mai puţine motive să trimită bani în ţară. Simultan, satele se golesc iar ţara îşi pierde mâna de lucru, în special cea formată din tineri şi din educaţi. Există o lipsă de 1 milion de lucrători, după cum a estimat vice-premierul Eugen Teodorovici.

Si totuşi, guvernul nu face mare lucru pentru a răspunde unei cereri acute şi des formulate de români : să le amelioreze calitatea vieţii.

Cei care au rămas în ţară şi-au ridicat mânecile în încercarea de a acoperi lacunele statului. Le Figaro a stat de vorbă cu Oana Gheorghiu, de la asociaţia Dăruieşte Viaţă care, a adunat 5 milioane de euro de la diverse companii şi donatori privaţi pentru a renova şi construi spitale. Oana Gheorghiu povesteşte că «la început, în urmă cu 9 ani, aduna fonduri pentru a renova spitale în condiţiile în care 85% dintre spitale nu respectau normele. Ïn prezent, construieşte un spital de 10.000 de mp, pe 6 etaje, pentru copiii bolnavi de cancer.»

Partidul aflat la putere din 2016 a promis cel puţin patru spitale regionale dar proiectele au fost amânate. Guvernul invocă un cost prea ridicat pentru a atrage fonduri comunitare , în condiţiile în care ele sunt puse la dispoziţie gratuit şi că ar fi mult mai rentabil să apeleze la parteneriate public-private.

Dar în România guvernul schimbă proiectelela la fiecare 6 luni şi oricum nu există infrastructuri politice capabile să creeze parteneriate public-private, observă un specialist pe Europa de Est, citat de Le Figaro.

«Tenorii» Partidului Social Democrat îşi justifică neimplicarea prin faptul că doresc să evite «controalele iritante» de la Bruxelles, în condiţiile în care aleşi social democraţi au fost condamnaţi pentru fraude cu fonduri europene.

În lipsa unui ajutor din partea autorităţilor, sătenii din localitatea Trestia, Maramures, au decis să construiască un drum care le lipsea, conchide Le Figaro.

862